Planul de tansformare a Băii Turcești în Centru de Artă Contemporană

În ajunul împlinirii unui an de la începerea lucrărilor de restaurare a fostei Băi Turceşti, primarul Mihai Chirica a făcut, în mijlocul şantierului, o prezentare a stadiului în care a ajuns procesul de reconstrucţie. Între tavanele şi pereţii dezgoliţi de tencuială, edilul municipiului a reamintit că, după reabilitarea şi consolidarea clădirii de pe strada arhitect G.M. Cantacuzino, aici va funcţiona un Centrul Internaţional de Artă Contemporană. Restaurarea va mai dura cel puţin un an şi jumătate, potrivit contractului încheiat pe 27 august 2018 cu firma italiană Cifolelli Edilizia SRL pentru ceva mai mult de 14 milioane de lei. Valoarea întregului proiect susţinut de Fondul European de Dezvoltare Regională este de 21,86 milioane de lei.

În final, Centrul de Artă va găzdui atât manifestări şi expoziţii, cât şi reprezentaţii şi evenimente interactive artişti-vizitatori. De altfel, Primăria estimează că vor fi cel puţin 7000 de vizitatori anual. Terenul din jurul imobilului va fi reamenajat inclusiv pentru viitoare spectacole în aer liber. „La capătul lucrărilor, îl vom pune în funcţiune cât mai repede“, a promis primarul Mihai Chirica.

El s-a referit şi la Baia publică aflată mai jos, cu acces pe strada Sf. Petru Movilă, imobil căruia încă nu i s-a fixat o viitoare destinaţie, dar în jurul căruia va putea fi amenajată o parcare pentru viitorul Centru de Artă.

Baia Turcească se află pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Iaşi. Ea figurează pe vechiul nume al străzii din spatele Catedralei Mitropolitane, respectiv strada Crişan. Pe această stradă, mai sunt încă trei imobile cu acelaşi statut de monument, cele două care sunt vecine cu fosta Baie datând, toate, din aceeaşi perioadă: sfârşitul secolului al XIX-lea.

VEDEȚI MAI MULTE IMAGINI: GALERIE FOTO I, GALERIE FOTO II

„Clădirea din stânga (situată între clădirea Băii şi cea a Comisariatului Militar Judeţean şi aflată într-o stare avansată de degradare, n.r.) cred că a şi achiziţionat-o Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Acolo se lucrează la un Plan Urbanistic, pentru reglementarea întregii zone“, a spus primarul, amintind de spaţiul mai larg de dincolo de CMJ, care aparţine, de asemenea Mitropoliei.

Aici ar urma să fie construită inclusiv o parcare, ce va face parte din ansamblul proiectat de MMB.

„Cealaltă clădire (de la nr. 12, n.r.) are un proprietar din Bucureşti pe care îl tot căutăm în încercarea de a-l convinge să demoleze ce e pe colţ cu strada Iordachi Lozonschi“, a explicat Mihai Chirica.

El a admis că există o lege a faţadelor (Legea 166/2016), care obligă proprietarii de clădiri să îşi întreţină pereţii exteriori, dar că, „deocamdată, ne ocupăm de obiectivul de aici“. „Avem şi noi supraimpozitări“, a mai spus primarul Iaşului, referindu-se la una din prevede­rile legii menţionate.

Municipalitatea ieşeană se află însă într-o situaţie extrem de delicată atunci când vine vorba de întreţinerea clădirilor vechi. Centrul oraşului este plin cu asemenea construcţii caare aparţin domeniului public al oraşului: cinematograful Trianon (fost Republica), imobilele de pe strada Cuza Vodă sau Casa „Buicliu“, din staţia de autobuz din apropierea Bibliotecii Universitare. Dacă unele, puţine, clădiri au intrat în renovare pe bani europeni – Baia Turcească, Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală – pe altele au fost montate pur şi simplu panouri de avertizare asupra pericolului reprezentat de căderile de tencuială.