Acum trei ani, în primul semestru, piaţa tranzacţiilor de la Iaşi era la jumătate faţă de perioada similară a anului 2018. Primul an pandemic a menţinut această stare de fapt pentru ca, în 2021, creşterea să fie de aproape 130%. Anul acesta au fost mai puţine tranzacţii faţă de 2021, dar numărul acestora este aproape dublu faţă de 2019 şi 2020. Datele au fost prelucrate în baza informaţiilor furnizate lunar de Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

„Piaţa va avea parte, în perioada următoare, de unele corecţii”

Specialiştii imobiliari consultaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că piaţa imobiliară va intra într-o perioadă de stagnare, cu uşoare scăderi şi creşteri periodice. Faţă de anul 2018, în ceea ce priveşte locuinţele, aceştia spun că oferta în piaţă a crescut cu cel puţin 50%, dar cererea nu mai este la o cotă proporţională. Principala cauză: veniturile populaţiei nu au crescut în acelaşi ritm cu preţul apartamentelor, iar înăsprirea condiţiilor de creditare (în special după declanşarea războiului din Ucraina) a contribuit din plin la radiografia actuală a pieţei.

Un alt factor important este o oarecare lipsa de încredere, în sensul că scad vânzările de apartamente la nivel de „groapă” (înainte de construirea efectivă), cumpărătorii preferând achiziţia în etape mai avansate ale unui proiect. În timp, acest lucru poate duce la un blocaj, dacă investitorii nu deţin lichidităţi.

„Piaţa va avea parte, în perioada următoare, de unele corecţii, va intra în stagnare. Ne confruntăm din nou cu o amânare a deciziei: cei care doresc să facă o investiţie într-o locuinţă, nu neapărat pentru a locui, consideră acum că e riscantă achiziţia. Piaţa este influenţată de tot felul de ştiri care apar la televizor, iar foarte mulţi clienţi urmăresc presa din acest punct de vedere. Acum, la Iaşi, oferta este cu 50% mai mare faţă de anul 2018, dar atunci poate erau mai multe apartamente vândute întrucât situaţia era favorabilă clientului dacă ne raportăm la veniturile lui. În prezent, veniturile populaţiei sunt similare cu cele de acum câţiva ani, dar preţul de achiziţie a crescut foarte mult, influenţa cea mai mare venind în contextul majorării preţurilor la materiale de construcţii”, ne-a declarat Tudor Stoica, consultant imobiliar.

Potrivit acestuia, în anul 2018, un metru pătrat într-o locuinţă nouă din periurban costa maxim 800 euro, cu discount-urile oferite de investitori în etapa de pre-construcţie. În prezent, un metru pătrat la nivel de „groapă” ajunge la peste 1.200 euro.

„Unii au încercat preţ de dumping, au venit cu 900 – 950 euro/mp la începutul anului trecut, dar, apoi, au fost nevoiţi să renegocieze contractele cu clienţii. Unii clienţi au dat ceva bani în plus, alţii i-au retras. Cred că cei mai câştigaţi au fost cei care au acceptat plata suplimentară întrucât, între timp, au crescut foarte mult materialele de construcţie, iar fără 1.200 euro/mp, la plata cash, nu prea se mai găseşte acum un apartament nou în Iaşi”, a adăugat Tudor Stoica.

Peste 3.700 de apartamente vândute în şase luni

Cifrele statistice şi analizele făcute de specialişti confirmă precizările consultantului imobiliar. În primul rând, o analiză a portalului Imobiliare.ro a arătat că majorarea preţului unui apartament, în primul semestru al anului 2022, a fost cuprinsă între 15 şi 21% faţă de 2021, în funcţie de zonă.

Astfel, de exemplu, un apartament în zona centrală s-a vândut, în medie, cu aproape 2.000 euro/mp (creştere de 21%), iar unul de la periferie cu 1.300 euro/mp (creştere de 15%). Totuşi, în ciuda acestor creşteri, vânzările de apartamente sunt în continuare la cote ridicate: peste 3.700 de apartamente au fost vândute, cu o scădere faţă de 2021 de doar 10%. Dar, pentru a ne face o idee asupra evoluţiei pieţei este îndeajuns să ne raportăm la anii 2019 şi 2020, când au fost vândute, în primul semestru, 1.500 şi, respectiv 1.441 de unităţi locative. Vânzările de apartamente din 2022 sunt mai mari şi faţă de 2018 cu peste 20%.

„Chiar dacă au fost vândute mai multe apartamente faţă de 2018, pun acest lucru pe seama creşterii ofertei”, a comentat Tudor Stoica. ANCPI raportează lunar, în afară de vânzările de apartamente, şi tranzacţiile care implică terenuri extravilane (agricole şi neagricole) şi intravilane (cu sau fără construcţii). În total, aproape 10.000 de terenuri au fost vândute în primul semestru al anului curent, iar peste jumătate sunt suprafeţe intravilane fără construcţii. O pondere importantă (37%) este în cazul terenurilor cu construcţii, în timp ce terenurile agricole reprezintă 11%, iar cele neagricole 0,5%. La fel ca în cazul apartamentelor, vânzările de terenuri în 2022 sunt similare cu cele din 2018, sub nivelul tranzacţiilor din 2021 şi peste cele înregistrate în anii 2019 şi 2020.