Probleme subterane pe traseul A8: se cer foraje suplimentare în zona Leţcani. Zi decisivă, azi

Mai mult, după ce, în mai, s-au încheiat forajele pentru probele de sol necesare studiului geotehnic pe distanţa Paşcani-Leţcani, săptămâna aceasta a picat vestea că mai sunt necesare asemenea foraje pe segmente ce însumează o distanţă totală de 600 de metri liniari între Tg. Frumos şi Leţcani.

„Probabil că, după verificarea studiilor geotehnice, CNAIR a constatat că nu sunt toate determinările efectuate şi, în consecinţă, nu a recepţionat un sector sau mai multe”, este explicaţia fostului secretar de stat de la Transporturi, Adrian Covăsnianu. Asta înseamnă că încă nu s-a încheiat campania geotehnică, a conchis el.

Joi va fi o nouă întrunire de progres în proiectul A8, cu reprezentanţii ministerului, ai Companiei naţionale de drumuri şi autostrăzi, ai proiectantului (Consitrans), autorităţilor locale şi reprezentanţilor asociaţiilor pro-autostradă.

Irinel Bucur, de la „Hai că se poate”, ne-a spus la rândul lui că setul suplimentar de foraje se poate face în maxim 10 zile, după care durează o lună analizarea probelor în laborator şi încă alte câteva zile pentru includerea rezultatelor în studiul existent. Aşadar, încă aproximativ două luni de întârziere peste cele 10 acumulate deja.

Primul dosar complet venit, primul proiect de drum servit

Un semnal că lucrurile sunt în fază critică pentru A8 a venit zilele trecute de la Cătălin Urtoi, directorul interimar al noii Companii Naţionale de Investiţii Rutiere, care ar urma să preia de la CNAIR proiectele de execuţie ale unor autostrăzi, între care A8. Urtoi a atras atenţia asupra unei declaraţii făcute de ministrul Transporturilor, potrivit căruia noile drumuri vor primi finanţare (europeană) după principiul primul venit, primul servit. Evident, condiţia este să aibă toată documentaţia necesară – aşa cum este cazul tronsonului montan al A8, ajuns în seria aprobărilor comisiilor tehnico-economice de la CNAIR (obţinută), Ministerul Transporturilor (urmează) şi ulterior interministeriale.

„Atenţie la acest discurs pragmatic şi transparent din partea ministrului Transporturilor, deoarece are mare legătură cu ceea ce se întâmplă acum pe tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni! De ceva timp atrag atenţia celor care conduc Iaşul, în legătură cu tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, unde SF-ul este foarte întârziat! Astăzi (luni, n.r.) am aflat de la CNAIR, deşi din poziţia pe care o am sunt într-o situaţie delicată, că pe secţiunea Tg.Frumos-Leţcani, unde studiile geo erau anunţate de către Consitrans ca fiind finalizate de acum câteva luni, au fost relocate zilele acestea două foreze care să facă studii geo suplimentare pentru încă aproximativ 600 ml, adică încă două luni de muncă, ceea ce înseamnă că se întârzie cu procedura pe mediu!”, a scris el pe pagina sa de Facebook, arătând că „sunt conducători de judeţe, cum ar fi la Suceava sau Bihor, care s-au implicat activ, iar în acest moment proiectele lor de autostrăzi sunt mult în faţa Iaşului, în condiţiile în care sunt din aceeaşi grupare politică”.

Dacă porţiunea ieşeană de A8 ar putea să fie gata abia la vară, prelungirea A7 până la graniţa de nord (Siret) este mult mai certă, dat fiind că studiile similare efectuate pe cele două segmente de după Paşcani sunt aproape de finalizare.

Moldova contra restul ţării

Din altă parte a ţării, liderul asociaţiei Pro Infrastructură, Ionuţ Ciurea, vede sectorul montan al A8 prea scump ca să merite să fie făcut. Întreaga Autostradă a Unirii ar înghiţi toţi banii din Programul Operaţional de Transport (cca 5 miliarde de euro) şi încă tot pe atât de la guvern, cofinanţarea părţii române. De unde atâţia bani?, întreabă Ionuţ Ciurea. El opinează pentru realizarea segmentului Paşcani-Iaşi-Ungheni, care este mai ieftin (cca. 2 miliarde de euro) şi unde se întâmplă multe accidente.

Ideea acestuia este în contradicţie cu opinia asociaţiilor ieşene, care văd întregul tronson montan în cel mai favorabil moment pentru obţinerea finanţării.

„Nimeni nu o să ne roage să accesăm fonduri europene pentru autostrăzi dacă nu ne implicăm, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor susţine toate proiectele la nivel naţional prin strategia de finanţare şi prin atragerea fondurilor europene, dar «căciula cu bani» nu va ajunge la toţi în perioada următoare!”, a avertizat Urtoi.

Cei de la Asociaţia „Moldova Vrea Autostradă” au pregătit la rândul lor un şir de acţiuni, de la discuţii tehnice la Bucureşti (la CNAIR şi cu miniştrii Transporturilor şi Finanţelor), pe „frontul” de lucru cu cei de la Consitrans şi UMB, dar şi tatonări la Ambasada SUA din România şi la Preşedinţia Republicii Moldova pe subiectul construirii A8.

PNRR a intrat în ultimii trei ani

„Reamintesc că timpul lucrează împotriva noastră şi fereastra de oportunitate/de respectare a condiţionalităţilor din PNRR (dare în trafic în august 2026) este strânsă şi e o cursă contracronometru”, a mai spus Adrian Covăsnianu, referindu-se de data asta la capetele tronsonului montan. Practic, mai sunt aproximativ 36 de luni (august 2023 – august 2026) pentru finalizarea licitaţiilor, semnarea contractelor, proiectare (6 luni) şi execuţia lucrărilor (24 de luni), a adăugat el.

Aflat, marţi, pe traseul în construcţie al A7, ministrul Sorin Grindeanu a spus că în zilele următoare va fi semnat contractul (cu UMB) pentru secţiunea a III-a a sectorului montan, Leghin/Tg. Neamţ – Paşcani/Moţca. În ce priveşte celălalt capăt, Tg. Mureş-Miercurea Nirajului, nominalizarea unui câştigător al procedurii a fost amânată cu încă o lună, în octombrie.