Procesul Felecanu: Judecătorii au ţinut şedinţă în apartamentul de unde a fost aruncată victima. Misterul unui fir dintr-un ciorap de damă

Elementele solicitate ar urma să stabilească dacă prăbușirea a fost accidentală, caz în care Felecanu ar fi absolvit de acuzația de omor. Magistrații au participat ei înșiși la prelevarea de noi probe, o ședință de judecată având loc luna trecută chiar la locul faptei.

Avocatul Felecanu, acuzat că şi-a aruncat iubita de la etajul şase

Felecanu a fost arestat în iulie anul trecut, la un an de la moartea iubitei sale, Monica Cioată, fiind acuzat că ar fi aruncat-o pe aceasta de la etajul 6 al blocului din Târgu Cucu în care locuia. Tânăra de 25 de ani era însărcinată, motiv pentru care Felecanu a fost trimis în judecată pentru omor calificat. Felecanu a fost trimis în judecată în septembrie anul trecut, procesul desfășurându-se cu avocatul după gratii. Starea de arest a fost prelungită luni cu încă 30 de zile.

În septembrie, instanța a aprobat ca Felecanu să viziteze, alături de o comisie de experți și de unul dintre apărătorii săi, locul tragediei, pentru a asista la determinările și măsurătorile efectuate. Mai mult, chiar prima parte a ședinței de judecată de pe 12 octombrie s-a desfășurat în apartamentul de pe Sărărie. Rar întâlnită în practică, procedura este permisă de lege pentru motive temeinice.

În fața magistraților, un expert a prelevat material de pe marginea ferestrei, în timp ce în parcare, un coleg se ocupa de constatările din partea exterioară. Două eșantioane de tencuială, unul fiind de rezervă, au fost prelevate din locul fotografiat la anchetă, fiind introduse în plicuri numerotate. Procedura a născut discuții între experți, unul dintre ei semnalând faptul că în fotografii se vedea și stratul de polistiren de sub tencuială, deci ar trebui prelevate probe și din acesta. Urme de polistiren, ca și o fibră de poliamidă, apăreau și în fotografiile benzilor adezive prelevate în septembrie 2021 de expertul Laboratorului interjudețean de expertize criminalistice. „Câmpul şinfracționalţ este unul deschis, suspus intemperiilor și curenților de aer. Există curenți ascendenţi de la vecinii de jos care, dacă scutură un ciorap, pot apărea filamente de ciorap aici. Dacă se deschide uşa de la intrare şi geamurile sunt deschise, se poate observa circulaţie de curent care poate aduce aici filamente de la ciorap. Dacă, referitor la contaminarea acestui loc, aceste particule de polistiren s-au deteriorat sau pe care au apărut o serie de depuneri de genul celor verzi sau cenușii (de pe tencuială, n.r.), ar trebui să apară şi în cazul probelor prelevate iniţial. Dacă aceste particule nu se regăsesc, există o problemă, pentru că nu se va ști cum a reușit expertul să vină cu acest fir de poliamidă pe benzile adezive, în cele trei luni de zile. Este posibil să fi fost adus de vânt acel fir în locul respectiv”, a argumentat expertul.

Urme de încălţăminte pe masă şi pe pervazul ferestrei

De pe peretele exterior au fost recoltate și niște fibre de material sintetic, observate de unul dintre experți. Acestea urmează să fie analizate pentru a se vedea în ce măsură sunt utile cercetărilor. Ele ar putea să fi fost aduse pur și simplu de curenți de aer, fără a avea vreo legătură cu căderea Monicăi Cioată. Cu ajutorul unei bucăți de plastilină, a fost prelevată și forma zidului exterior, pentru a releva urmele de frecare.

Ședința a continuat în parcarea interioară a blocului, unde experții s-au concentrat pe măsurători și determinări din care să rezulte primul contact al corpului victimei cu solul. Pe filmarea făcută inițial la fața locului apărea și o mașină. Ca urmare, unul dintre experți a propus aducerea ei la fața locului, pentru efectuarea măsurătorilor, existând posibilitatea ca victima să se fi lovit, din recul, și de mașină. Tot el a apreciat că ar fi fost utilă efectuarea unui experiment cu un manechin aruncat de la fereastra apartamentului, pentru a se vedea cât de mult se îndepărtează de zidul blocului. Acest element urmează însă să fie analizat prin expertiza traseologică aprobată în august.

Cu toată minuțiozitatea prelevării de probe, atunci când ședința de judecată a fost reluată la instanță, expertul propus de Felecanu a precizat că nu fuseseră avute în vedere și urmele de încălțăminte de pe masă, de pe pervazul ferestrei și de pe tocul acesteia. „În acest fel, putea fi creată o ipoteză legată de dinamica corpului, așezarea corpului victimei în momentele premergătoare producerii accidentului, în sensul că piciorul drept se afla sprijinit și a creat urma de pe pervazul din tablă și că mâna stângă putea fi cea care a creat, prin sprijinire pe colțul superior drept al ferestrei, urmele pe care poliția le-a identificat ca fiind ale victimei și astfel, poate fi explicată o parte sau cel puțin o variantă din ipotezele în care corpul victimei s-a aflat în momentele premergătoare producerii accidentului”, a explicat expertul. Era vorba însă de urme făcute în praf, care nu mai erau vizibile la doi ani de la fapte. Discuții s-au mai purtat și în jurul eventualelor leziuni suferite de victimă după impactul cu solul, când trupul său fusese aruncat spre mașina din apropiere.

Prelevările de probe și constatările făcute de experți pe 12 octombrie au provocat noi cereri de clarificări, rezultate și din intervalul de trei luni trecut din ziua evenimentului și până la prelevarea probelor inițiale. Expertul criminalist recomandat de Felecanu a solicitat ca analiza modului de cădere a victimei de la etaj să răspundă și la alte nouă chestiuni punctuale. S-au solicitat detalii cu privire la poziția corpului victimei față de cadrul ferestrei în momentul în care a lăsat urma de pantof de pe pervaz, să se stabilească dacă poziția din momentul căderii descrisă de Felecanu putea explica rănile linare de pe brațul stâng al victimei, dacă ruperea ciorapului și rănile din zona genunchiului stâng puteau fi explicate prin poziția în timpul căderii și eventuala răsucire a victimei spre zidul blocului, dacă o astfel de rotire era posibilă, dacă pe benzile adezive ridicate în timpul anchetei se găsesc filamente de poliamidă sau de alt material, ori dacă prezența acestora putea fi explicată printr-o contaminare ulterioară accidentului.

Ce rezerve au judecătorii şi unde au fost de acord cu expertul angajat de avocatul Felecanu

Solicitările expertului propus de Felecanu au fost întâmpinate cu rezerve de judecători. Aceștia au precizat că noua expertiză traseologică dispusă a primit obiective generale tocmai pentru a nu se pleca de la una dintre ipotezele posibile, respectiv sinuciderea sau aruncarea de la fereastră. Experții trebuiau să ajungă la propriile concluzii, fără a fi influențați nici măcar de prima expertiză criminalistică. „Instanța remarcă faptul că nu este expusă nicio motivație a necesității și utilității completării obiectivelor inițiale, nu se precizează de ce acestea nu ar fi suficiente din perspectiva expertului parte și care ar fi scopul pentru care se impune ca experții oficiali să răspundă distinct la aceste întrebări”, au remarcat judecătorii.

Unul dintre obiectivele expertizei criminalistice dispuse în august era tocmai stabilirea poziției victimei la momentul părăsirii ferestrei. Stabilirea poziției corpului față de cadrul ferestrei doar prin raportare la urma de pantof de pe pervaz ar fi însemnat restrângerea cercetărilor doar într-o singură direcție. Pe același considerent au fost respinse și solicitările referitoare la leziunile de pe mână sau genunchi. Și ele se refereau practic tot la o singură ipoteză, cea a căderii accidentale. Solicitările referitoare la urmele prelevate pe banda adezivă au fost considerate inutilă, câtă vreme experții criminaliști au obligația profesională de a evalua doar probele materiale care sunt proprii din punct de vedere calitativ și cantitativ analizei. Întrebarea referitoare la măsura în care fibrele textile recoltate ar putea proveni dintr-o contaminare ulterioară a fost și ea respinsă. „La momentul de față nu se cunoaște natura fibrelor prelevate în data de 12.10.2023, dacă acestea au aptitudinea de a avea o anumită semnificație în cadrul raționamentului ce urmează a fi adoptat în cadrul raportului de expertiză”, au precizat judecătorii, apreciind că întrebarea expertului tinde mai degrabă să sugereze că acele fibre nu ar putea reprezenta probe.

Magistrații au acceptat totuși punerea în vederea experților criminaliști a unor observații făcute de expertul propus de Felecanu. În raportul expertizei urmează să se precizeze dacă pe benzile adezive recoltate în septembrie 2021 există materiale de culoare verzuie și neagră, precum și de polistiren de genul celor prelevate luna trecută, dacă pe acestea există fibre de poliamidă, precum și dacă acestea ar putea proveni dintr-o contaminare ulterioară incidentului. Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 21 noiembrie. Expertiza criminalistică nu va fi însă gata până atunci, instanța stabilind un termen de trei luni pentru efectuarea ei.