Recensământ – Şase noi comune din judeţ pot fi oraşe. Un municipiu şi două oraşe ar trebui retrogradate. Vor sau nu primarii schimbarea?

Primul argument adus în discuţie de primari este legat de impozitele şi taxele locale mai mari. Potrivit Legii 351/2001, un oraş trebuie să aibă o populaţie de minimum 10.000 de locuitori. În aceeaşi lege se stipulează că

un municipiu trebuie să aibă 40.000 de locuitori. Ca urmare, municipiul Paşcani, care are acum o populaţie de 30 de mii de locuitori, nu ar mai îndeplini această condiţie. De asemenea, o comună trebuie să aibă cel puţin 1.500 de locuitori. Noi am identificat comune din judeţ care au rămas şi cu mai puţin de 1.500 de oameni. Este vorba despre Costeşti, Ipatele, Grozeşti, Roşcani, Drăguşeni şi Cucuteni. Totodată, oraşele Târgu Frumos şi Podu Iloaiei ar putea fi nevoite să facă demersuri pentru retrogradarea statutului administrativ, în condiţiile în care dobândirea statutului urban nu a reuşit să le stopeze scăderea demografică. Populaţia municipiului Paşcani a ajuns la 30.766 de locuitori (minim 40.000 pentru municipiu), a oraşului Târgu Frumos la 9.597 de locuitori (minim 10.000 pentru “oraş”), în timp ce Podu Iloaiei numără doar 8.992 de locuitori.

Ce spun primarii oraşelor?

Ioan Alexa, primarul oraşului Podu Iloaiei, crede că atunci când vor apărea datele finale ale recensământului situaţia va fi cu totul alta. „Sunt date provizorii. Noi nu am pierdut foarte mulţi locuitori faţă de 2011. Pe lângă asta, mulţi oameni au refuzat să facă recensământul. Acum, situaţia aceasta, de a trece la statutul de comun,ă nu are cum să se întâmple sub nicio formă, şi nu mă refer neapărat doar la Podu Iloaiei. Aţi văzut şi la nivel naţional cum se prezintă situaţia: sunt oraşe care au şi 2.000 de locuitori. Eu mi-aş pune următoarea întrebare: comunele care au sub 2.000 de locuitori merită să aibă statut de comună? Nu ar trebui să comasăm cumva? Cum justifică ei aparatul de specialitate al primarului, de fapt tot personalul? Câtă muncă avem noi de făcut şi câtă muncă au cei cu 1.500 de locuitori?”, se întreabă primarul Ioan Alexa.

O situaţie “pe invers”: Miroslava

În comuna Miroslava, numărul locuitorilor a crescut vertiginos în ultimii ani, iar asta se vede cu ochiul liber, ajungând să aibă în prezent 28.534 de locuitori, mai mult chiar decât oraşele Târgu Frumos şi Podu Iloaiei la un loc. Totuşi, nici gând din partea primarului Dan Niţă să facă acest pas, de a deveni oraş. Cel puţin nu în viitorul apropiat. „Spuneţi-mi câte comune au devenit oraşe, în ultimii ani, chiar dacă au mulţi locuitori? Nu se câştigă nimic. Ba din contră, se pierde foarte mult. Ştiţi că este şi o vorbă: mai bine comună fruntaşă la dezvoltare decât oraş codaş. Miroslava nu va trece la statutul de oraş“, este poziţia tranşantă a lui Dan Niţă.

Ciurea vine tare din urmă

Şi în comuna Ciurea s-a înregistrat o creştere a populaţiei, ajungând astăzi să numere 17.254 de suflete, însă nici aici primarul nu vrea să umble la statut. „Ideea aceasta nu surâde nimănui, niciunui locuitor din comună, căci nivelul taxelor e în funcţie de rangul localităţii, de categorie. Iar atunci ar trebui să plătească cel puţin dublu. În cazul impozitului pe proprietăţi, de exemplu, una este să spui că este în mediul rural şi alta e să spui că este mediul urban (…) Nu este o prioritate pentru noi. Poate cei care au venit de prin alte localităţi şi şi-au stabilit domiciliul, reşedinţa în Lunca Cetăţuii, venind poate dintr-un oraş, poate ar aspira să redevină orăşean, dar nouă nu ne este ruşine, că putem face şi aşa lucruri frumoase. Noi preferăm să fim la ţară şi să facem viaţa oamenilor ca la oraş“, a comentat primarul Cătălin Lupu.

Valea Lupului, Belceşti, Holboca, Tomeşti

În dreptul comunei Valea Lupului sunt trecuţi 14.510 de locuitori, în Holboca – 13.697, Tomeşti – 12.169, iar în Belceşti – 10.231. Liviu Dulgheru, primarul comunei Valea Lupului: „Nu facem pasul acesta. Pentru partea de investiţii şi ca sursă de finanţare este mai bine să fii comună. Ca oraş, intri în competiţie cu oraşele mari. La tot ce înseamnă partea de finanţare contează numărul de locuitori, şi atunci poţi pierde în defavoarea oraşelor cu 25.000 – 30.000 de locuitori”, spune Liviu Dulgheru.

Oraşe depopulate peste tot în ţară

La nivel naţional, aproape 40 de oraşe au sub 5.000 de locuitori şi aproape 40 de municipii au sub 25.000, arată adevărul.ro. Legea 351/2001 stabileşte însă criterii şi mai importante pentru ca o localitate să fie oraş, nu doar numărul de locuitori, cum ar fi infrastructura educaţională şi sanitară, ori reţele de canalizare şi distribuţie a apei curente.

Potrivit unui raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), consultat de „Ziarul de Iaşi”, doar 38,97% dintre cele 213 de oraşe mici din ţară (definite în raport ca oraşe cu o populaţie sub 20.000 de locuitori) îndeplineau în anul 2021 indicatorul minimal privind numărul de locuitori, iar pe lângă pragul demografic, o mare parte dintre oraşele mici înregistrau dificultăţi în îndeplinirea criteriilor legate de dezvoltarea economică, de transport, de infrastructură turistică, culturală şi de agrement, educaţională şi sanitară, stabilite prin lege. „Cele mai frecvente deficienţe ale oraşelor analizate sunt lipsa cinematografelor, a creşelor, a spitalelor şi a liceelor, a accesului la reţeaua feroviară, a unităţilor de cazare şi a unităţilor de cercetare-dezvoltare. Oraşele cu cei mai mulţi indicatori deficitari sunt cele foarte mici (sub 10.000 de locuitori), mai ales cele care au obţinut statutul urban după 1989, în condiţiile în care trecerea fostelor comune în categoria oraşelor s-a făcut adesea pe baza unor criterii subiective, fără respectarea tuturor criteriilor impuse prin lege (mai mult sau mai puţin deficitare la rândul lor). Astfel, din 213 oraşe mici doar Sânnicolau Mare (TM) îndeplineşte toţi indicatorii disponibili, iar la polul opus Dragomireşti (MM) îndeplineşte unul singur”, se menţionează în raportul MDLPA. După calculele MDLPA, populaţia totală a oraşelor mici va scădea în următorii 30 de ani cu cca 7.000 de locuitori/ an.