Salarii regeşti în Palatul de Justiţie. Cât câştigă judecătorii şi personalul auxiliar din Iaşi

De o bună parte dintre aceste avantaje beneficiază, fără a fi supuşi aceloraşi restricţii, şi ceilalţi angajaţi ai sistemului. Într-o ţară în care salariul mediu este de aproape 4.000 lei net, singurii angajaţi din sistemul judiciar care câştigă mai puţin sunt femeia de serviciu şi electricianul.

Venituri de 5000 de euro pe lună la Curtea de Apel

Cele mai mici salarii dintre magistraţi sunt cele încasate de auditorii de justiţie. În fapt, este vorba de o bursă acordată absolvenţilor facultăţii de drept care au reuşit la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii (INM), „fabrica” de judecători şi procurori. Timp de doi ani, cât durează studiile pentru a deveni magistrat, auditor de justiţie primeşte o bursă cuprinsă între 6.600 şi 7.250 lei, brut. După absolvirea INM, tânărul judecător stagiar va lucra pentru o indemnizaţie lunară brută de 8.100-10.400 lei, respectiv 4.700-6.100 lei net. La indemnizaţie se adaugă însă sporul de vechime şi sporurile specifice sistemului: 10% pentru suprasolicitare neuropsihică, 5% pentru păstrarea confidenţialităţii, 15% pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase. De sporul pentru condiţii periculoase de muncă beneficiază toţi angajaţii Palatului de Justiţie din Târgu Cucu, de la preşedintele Curţii de Apel, până la aprozi, şoferi şi muncitori. Sporurile de suprasolicitare şi de confidenţialitate nu sunt acordate managerului economic, consilierilor, experţilor şi muncitorilor. Judecătorul delegat în penitenciar beneficiază de un spor suplimentar de 20% din indemnizaţia de încadrare.

Un spor suplimentar de 950 de lei se acordă celor care au titlul de doctor în ştiinţe, dar aceştia pot fi număraţi pe degete. În schimb, toţi angajaţii Palatului de Justiţie beneficiază de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 lei anual şi de indemnizaţie de hrană de 4.160 lei lunar. Cel mai mare salariu este cel al preşedintelui Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu, care lucrează în magistratură de peste 20 de ani. În pragul pensiei, ea câştigă lunar 38.868 lei brut, adică aproximativ 22.700 lei net, la care se adaugă indemnizaţia de hrană. Cel mai mic salariu ca judecător în cadrul Curţii de Apel este de aproximativ 17.600 lei net, fără indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă.

Alte beneficii: concediu de 35 de zile, locuinţa de serviciu, decontarea a şase călătorii în ţară etc

Salariul, sporurile şi indemnizaţia de hrană nu reprezintă singurele beneficii ale magistraţilor. Ei au dreptul, inclusiv după pensionare, la despăgubiri în cazul în care viaţa, sănătatea sau bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Spre deosebire de majoritatea angajaţilor din celelalte domenii, bugetari sau privaţi, magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 35 de zile. Au dreptul la o locuinţă de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, până la pensionare. De asemenea, beneficiază anual de decontarea a şase călătorii în ţară, dus-întors, cu avionul, naval sau cu trenul, la clasa I sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii. Li se decontează şi naveta între localitatea de domiciliu şi cea în care lucrează, dacă este cazul. Judecătorii, soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinere beneficiază de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în mod gratuit. De beneficiile judecătorilor referitoare la transport, navetă sau chirii beneficiază şi personalul conex sau auxiliar din instanţe, respectiv grefierii, aprozii, specialiştii IT sau şoferii. În cazul acestor categorii totuşi, se decontează o singură călătorie în ţară, dus-întors, nu şase.

Experţii judiciari şi specialişitii în IT ajung la 3.000 euro net pe lună

După judecători, ca nivel al salariilor, vin funcţionarii publici superiori, respectiv experţi şi consilieri, până la managerul economic. Chiar fără sporurile de solicitare neuropsihică şi de confidenţialitate, acesta din urmă câştigă lunar 19.100 lei net, peste un judecător cu vechime în muncă de 10 ani şi comparabil cu un judecător cu grad de Curte de Apel. Experţii şi consilierii câştigă lunar între 11.300 şi 14.200 lei lunar, fără indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă.

Din personalul auxiliar, cei mai bine plătiţi sunt specialiştii IT. În cadrul Curţii ieşene de Apel, aceştia câştigă între 14.700 şi 15.500 lei net. Ei îi depăşesc pe grefieri, care câştigă, fără indemnizaţia de hrană, între 5.000 şi 10.000 de lei net lunar, în funcţie de treaptă şi gradaţie. În preajma salariului mediu net pe economie se plasează şoferii, aprozii şi agenţii procedurali, care ridică lunar între 4.000 şi 4.400 lei net. Indemnizaţia de hrană le dublează însă acestora veniturile.

Salarii de 4.000 de euro şi la Judecătorie

Salariile din justiţie scad odată cu gradul instanţei. Salariul net al preşedintelui Tribunalului, Oana Dămian, este cu aproape 2.500 de lei mai mic decât al omoloagei sale de la Curtea de Apel, ajungând la 20.300 lei, fără indemnizaţia de hrană. Preşedintele Judecătoriei Iaşi are un salariu net de aproximativ 18.800 lei, iar cel al uneia dintre celelalte trei judecătorii, din Paşcani, Hârlău sau Răducăneni, de 14.900 lei net. Salariul unui judecător „simplu”, pleacă de la 11.200 lei la o judecătorie din judeţ şi ajunge până 20.300 lei, sumă câştigată de un magistrat de la Judecătoria ieşeană. Acesta câştigă mai bine chiar decât un judecător de tribunal şi la fel de mult decât preşedintele Tribunalului. Are însă gradaţia profesională corespunzătoare Curţii de Apel.

Salariile nete ale grefierilor din judecătorii şi de la Tribunal variază între 4.000 şi 8.150 lei, în funcţie de vechime şi treaptă profesională. Specialiştii IT câştigă între 11.800 şi 16.300 lei net, comparabil cu managerii economici sau experţii. Cel mai mic salariu net este cel al unui îngrijitor, 2.850 lei. În cazul acestuia, indemnizaţia de hrană este de o dată şi jumătate mai mare decât salariul.

Salariile procurorilor sunt similare celor ale judecătorilor cu acelaşi grad profesional. Un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel cu o vechime de peste 20 de ani va câştiga cât un judecător de la Curtea de Apel cu aceeaşi vechime. Tot magistraţi fiind, procurorii beneficiază de aceleaşi sporuri şi beneficii extrasalariale ca şi judecătorii. La fel, grefierii, specialiştii IT şi ceilalţi angajaţi ai Parchetelor de pe lângă instanţe câştigă cât colegii lor echivalenţi din instanţe.

Averile preşedinţilor de instanţe

Unul dintre cei mai bogaţi magistraţi ieşeni este preşedintele Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu. Aceasta deţine două terenuri intravilane în municipiu, în suprafaţă totală de 523 mp şi 1,5 ha de teren agricol în comuna Ghergheşti, din centrul judeţului Vaslui. Proprietăţile imobiliare ale judecătoarei sunt completate de o casă de 122 mp şi un apartament de 83 mp în Iaşi, toate fiind cumpărate în perioada 2015-2019. Un Volkswagen din 2000 şi un BMW din 2011 reprezintă parcul auto deţinut. Cele aproape 30 de conturi bancare deschise de Cheptene-Micu totalizează economii de 468.500 lei şi 101.000 euro, la care se adaugă 300.000 lei în bonuri de stat „Tezaur”. Economiile acoperă datoriile de 680.800 lei pe care judecătoarea le are la bănci, scadente până în 2044.

De altfel, preşedintele Curţii de Apel şi-ar fi putut achita toate creditele bancare încă de anul trecut. Veniturile sale salariale s-au ridicat la 239.500 lei. În plus, a beneficiat de drepturi salariale restante de 894.000 lei. Spre comparaţie, soţul său, angajat al Filarmonicii „Moldova”, a câştigat doar 43.000 lei pe parcursul întregului an. Judecătoarea a mai câştigat anul trecut 70.700 lei în cadrul unui proiect european, 20.000 lei din activitatea didactică la Universitatea „A.I. Cuza” şi dintr-o bursă acordată de aceasta şi şi-a recuperat 144.300 lei din contribuţiile la Pilonul II de pensie.

Venituri mai puţin impresionate au fost declarate pentru anul trecut de preşedintele Tribunalului, Oana Dămian. Aceasta a încasat în 2022 un total de 257.500 lei, reprezentând salarii şi diferenţe obţinute pe cale judecătorească. Ele au completat o declaraţie de avere ce mai conţine o casă de 140 mp şi un teren de 432 mp cumpărate în 2019 în Miroslava, un apartament de 78 mp cumpărat cu un an mai înainte în Iaşi, ca şi un apartament de 60 mp moştenit în Oneşti. O Honda Civic 5DR din 2013 şi un Mercedess A Klasse din 2018 sunt maşinile familiei Dămian. Pe parcursul anului trecute, preşedintele Tribunalului a vândut un autoturism către o colegă, contra sumei de 4.000 de euro şi un teren, pentru 49.500 lei. Dămian a declarat economii de doar 38.000 lei, dar credite în sumă de 85.000 euro şi 249.300 lei, scadente până în 2031.

Preşedintele Judecătoriei, Veronica Varvara, s-a specializat în investiţii imobiliare. O jumătate dintr-un apartament de 50 mp moştenit chiar în acest an în Iaşi s-a adăugat altuia, cumpărat în 2010, dar şi unui număr de două case în Valea Lupului, cumpărate în 2018 şi 2022, unui teren de 250 mp în Iaşi şi altuia de 300 mp în Valea Lupului. Familia deţine trei autoturisme, respectiv un Matiz, un VW Golf şi o Toyota, vechi de 11-19 ani. Şefa Judecătoriei nu a declarat niciun activ financiar, nici măcar un cont curent, dar a menţionat în declaraţia de avere patru credite, în valoare totală de 135.000 euro şi 300.000 lei. Salariul încasat de Varvara anul trecut a însumat 195.000 lei, la care s-au adăugat 164.000 lei, restanţe salariale. Soţul Judecătoriei, angajat al primăriei Valea Lupului, a câştigat anul trecut doar 61.000 lei.

Alexandrina Damaschin a devenit preşedinte al Judecătoriei Paşcani după un periplu prin alte instanţe, care a purtat-o prin tribunalele Iaşi, Bacău şi Suceava. De la acestea a câştigat anul trecut 195.000 lei. Judecătoarea deţine două terenuri în Ruginoasa, cumpărate în 2017, respectiv 2020, în suprafaţă totală de 6.900 mp şi trei autoturisme, respectiv un Logan, un Citroën şi un Ford Puma. Ca şi Varvara, Damaschin nu a declarat conturi în bănci, ci doar credite, în valoare totală de 58.000 lei.

Judecătoria Răducăneni este condusă de Raluca Barbu. Aceasta a declarat pentru anul trecut o avere compusă dintr-un apartament cumpărat în 2010 în Iaşi şi un autoturism Toyota din 2008. Activele financiare declarate abia dacă însumează 10.500 lei. S-ar încadra astfel între cei 20% dintre români ale căror economii nu le-ar putea permite să supravieţuiască mai mult de trei luni. În schimb, Barbu are credite însumând 174.000 lei. Ea a declarat salarii în sumă de 226.300 lei, încasate anul trecut de la Tribunal şi dobânzi de 73 lei provenite dintr-un fond de investiţii.

Daniel Chiriac este singurul bărbat care ocupă funcţia de preşedinte de instanţă în judeţul Iaşi. Preşedinte al Judecătoriei Hârlău, el a declarat o avere compusă dintr-o casă de 243 mp şi un teren de 521 mp cumpărate în 2015 în Valea Lupului şi un alt teren, în aceeaşi comună, în suprafaţă de aproape 4.000 mp. Chiriac deţine un BMW şi o Toyota, ambele mai vechi de 10 ani. Economiile acestuia, care totalizează 927.500 lei şi 600 euro, sunt comparabile cu cele ale preşedintelui Curţii de Apel. Spre deosebire de aceasta însă, Chiriac nu are datorii. Salariul încasat de acesta ca judecător a totalizat anul trecut 251.500 lei. Este singurul preşedinte de instanţă care câştigă mai puţin decât persoana cu care îşi împarte viaţa. Soţia acestuia, medic, a câştigat anul trecut, din salarii şi servicii medicale, 271.500 lei.