Caută 
Scandalul documentelor distruse: „Doi şi-un sfert” respinge acuzaţiile arhiviştilor ieseni
3 MIN
Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), serviciul secret al Ministerului de Afaceri Interne, denumit şi „Doi şi-un sfert”, a reacţionat public după acuzaţiile arhiviştilor, publicate de către „Ziarul de Iaşi”, care susţin că există un efort concertat de distrugere a ultimilor 30 de ani de istorie a ţării de către serviciile de securitate. Tonul a fost dat de Cătălin Botoşineanu, fost director al Arhivelor Naţionale din Iaşi, arhivist acum al instituţiei, care a acuzat presiuni din partea DGPI şi SRI către instituţii ale statului de a distruge documentele clasificate, cât şi către arhivele judeţene – de a nu mai pune la dispoziţie pentru cercetare documente clasificate din fondurile arhivistice existente.
Cătălin Botoşineanu a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că instituţiile s-au prevalat de o serie de modificări legislative din 2002 şi orice fel de documente care conţineau hârtii cu ştampila „Secret”, unele chiar dinainte de 1989, au fost distruse pentru că erau confidenţiale. Arhivistul mai explică faptul că, în momentul de faţă, pot fi citite documentele clasificate despre Al Doilea Război Mondial şi pot fi înţelese altfel funcţionarea şi deciziile statului român, dar despre Revoluţie şi Mineriadă, nu.
DGPI: „Respingem ferm acuzaţiile aduse la adresa unităţii”
Acuzaţi de presiuni asupra sistemului, cei de la DGPI au explicat că, din punctul lor de vedere, acuzaţiile sunt complet nefondate. Reprezentanţii DGPI au punctat că rolul lor este ca, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, să asigure o coordonare şi un control al activităţilor pentru a proteja informaţiile clasificate naţionale, ale NATO şi UE. Sub acest auspiciu s-a desfăşurat întreaga activitatea, susţine DGPI, nu pentru a pune vreun fel de presiune sau pentru a instiga la distrugerea de documente clasificate. „În realizarea atribuţiilor conferite de lege, DGPI se asigură de implementarea la nivelul MAI a normelor de aplicare a standardelor de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi de respectarea acestora de către personalul MAI. Precizăm faptul că afirmaţiile apărute în spaţiul public cu privire la distrugerea fondului arhivistic, ca fiind o cerinţă a DGPI, nu sunt susţinute de niciun fel de argumente concrete şi, mai mult decât atât, cadrul legal în vigoare nu prevede în sarcina DGPI atribuţii în a impune altor instituţii/structuri ale MAI distrugerea de documente. DGPI respinge ferm acuzaţiile aduse la adresa unităţii”, au transmis aceştia într-un răspuns oficial.
„Erau documente legate de istoria ţării”
Arhiviştii români îi acuză că pun presiuni sub auspiciul că ar putea exista ofiţeri ce ar fi deconspiraţi dacă documentele ajung în mâinile cercetătorilor ce consultă Arhivele Naţionale. De aceea aceştia solicită adesea insistent instituţiilor publice să pună în aplicare legea şi să distrugă orice arhive care are documente clasificate. S-au pierdut astfel, spune Cătălin Botoşineanu, documente cu o valoarea istorică ce nu poate fi înlocuită de nimeni. „Nu mai avem nimic de la vizita preşedintelui Franţei la Iaşi, Francois Mitterand, nici de la vizita Papei Francisc. Documentele se distrug imediat, dă ordin DGPI. Toată industria comunistă, tot ce a însemnat Birou de Documente Secrete, au venit, s-au uitat, le-au luat şi le-au distrus. Sigur, erau şi nume de ofiţeri acolo, dar erau documente legate de istoria ţării. Speram că vom putea citi actele clasificate de la mineriade, dar după 2002 această speranţă s-a disipat”, a explicat fostul director al Arhivelor Naţionale Iaşi.
Îți recomandăm
