Suma primită de la stat este de 20.000 de lei, adică 90% din valoarea cheltuielilor, diferenţa fiind suportată din propriul buzunar de către beneficiarul final. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu un reprezentant al unei firme din Iaşi care montează panouri fotovoltaice, cât şi cu o persoană care locuieşte în Miroslava şi a făcut o astfel de investiţie în vara anului trecut, amândoi oferindu-ne detalii concrete despre ce înseamnă să pui în practică un astfel de proiect: plecând de la costuri, perioada în care se amortizează investiţia şi până la economia făcută la facturile de curent. În plus, oferă şi câteva sfaturi utile celor pe care îi bate gândul să se alăture beneficiarilor de panouri fotovoltaice.

Puterea minimă trebuie să fie de 3 kW

Sesiunea de anul acesta vine şi cu alte modificări, cum ar fi faptul că panourile pot fi montate doar la adresa din buletin, iar înscrierile se vor face pe fiecare regiune în parte. Totodată, pot primi bani de la stat şi bisericile pentru a-şi instala panouri fotovoltaice. Mulţi ieşeni care locuiesc la bloc se întreabă dacă pot accesa fonduri prin programul Casa Verde ca să îşi pună şi ei panouri fotovoltaice, sătui fiind de facturile mari la energia electrică. Andrei Tăbăcaru, reprezentantul firmei din Iaşi care montează panouri fotovoltaice: „Dacă există o carte funciară colectivă cu mai mult de 2 unităţi locative, atunci proiectul nu este eligibil. Se acceptă doar proiecte în care sunt maximum 2 unităţi locative (duplex)”.

După cum era de aşteptat, preţurile panourilor solare sunt mai mari prin Casa Verde Fotovoltaice, program care finanţează cheltuielile cu achiziţia sistemului de panouri fotovoltaice cu o putere minimă instalată de 3kW – pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrării surplusului în sistemul energetic naţional.

Cât costă un sistem complet

Spre exemplu, la firma la care lucrează Andrei Tăbăcaru, un sistem de 3kW va fi ofertat la preţul de 22.500 de lei, adică beneficiarul ar urma să mai plătească o diferenţă de 2.500 de lei. Aceeaşi firmă va vinde un sistem de 4kW cu 29.000 de lei, unul de 5kW cu 31.500 de lei, iar preţul unui sistem de 6kW va fi 35.000 de lei.

Preţurile sunt mai mari cu aproape 10% faţă de preţul la liber şi este posibil să mai crească între timp. „Sunt concurenţi din piaţă care merg cu preţuri mai mari de atât. Noi am zis să fim mai rezonabili. Preţul per kW scade pe măsură ce sistemul este mai mare. Trebuie să precizez faptul că aceste preţuri nu sunt cele finale, este posibil să suporte modificări. Motivele sunt clare, proiectele implică un efort financiar mai mare din partea instalatorului. Pentru că ei trebuie să susţină din surse proprii investiţia, iar suma de 20.000 de lei va fi recuperată ulterior de către instalator, dar durează. De regulă, instalatorul poate depune cererea de decontare a sumei după ce obţine certificatul de racordare de la distribuitor, pe care noi îl obţinem în momentul de faţă cam într-o lună, o lună şi jumătate de la momentul instalării. Dar bănuim că, odată ce va creşte volumul, pentru că vor fi mai multe cereri depuse, probabil şi la furnizori vor fi probleme şi va dura ceva mai mult până va ieşi acest certificat. Cam după 6 luni se recuperează banii, însă înainte dura chiar mai mult de atât”, a justificat tarifele Andrei Tăbăcaru.

Factura la curent poate fi redusă parţial sau integral în funcţie de tipul de sistem ales, iar suma pentru o astfel de investiţie diferă de la un furnizor la altul, fiind mai mulţi factori care pot influenţa preţul panourilor. Firma consultată de „Ziarul de Iaşi” recomandă clienţilor să monteze un sistem mai mare de 3kW, pentru că finanţarea prin programul Casa Verde prevede obligaţia de a nu interveni asupra sistemului o perioadă de timp. „Iar pe viitor ar putea apărea şi alţi consumatori casnici, poate o maşină electrică, poate o pompă de caldură, aşa că este mai bine să se facă un efort iniţial şi să se pună un sistem puţin mai mare”, argumentează Andrei Tăbăcaru.

Acumulatorii sunt scumpi

Ştefan Chivulescu locuieşte la casă, în comuna Miroslava. Ieşeanul nu a mai aşteptat programul de la stat, aşa că a decis să suporte din fonduri proprii întreaga cheltuială cu panourile fotovoltaice. Le-a montat în luna iulie 2022, plătind aproape 45.000 de lei. Casa are 170 mp, panourile sunt de 380W fiecare, având montate 20 de bucăţi. Invertorul este de 6kW. Orientarea este cu axa N/S în diagonală peste casă. Din cele trei tipuri de sisteme disponibile (On Grid, Off Grid şi Hibrid), el a ales instalaţia On Grid, adică injectează în reţea surplusul produs, cu alte cuvinte este prosumator. Sistemele Off Grid sunt prevăzute cu acumulatori care înmagazinează / stochează energia produsă de panourile fotovoltaice. Ei pot fi mai mici sau mai mari, în funcţie de necesar. Sistemele Hibrid sunt în mod obligatoriu racordate la o sursă auxiliară de energie electrică, cum ar fi generatorul. Aceste sisteme nu injectează de regulă energie în reţea, dar pot fi prevăzute cu accesorii în acest sens. Investiţia iniţială într-un sistem de panouri fotovoltaice ajunge să fie amortizată în aproximativ 5-10 ani.

Din calculele făcute acum de ieşeanul din Miroslava, mai avantajos este să îţi produci tot necesarul de energie. „Adică beneficiarul să opteze pentru acumulatori de capacitate mare, astfel încât să nu fie nevoit să injecteze în reţea pentru compensare cantitativă. (…) Avantajul este doar când produci la sistemul On Grid. Dacă se ia curentul la reţea, chiar dacă este soare, eu nu am curent în casă deoarece nu este sistem cu stocare în acumulatori. Pentru a avea curent când produci şi reţeaua este picată trebuie să avem acumulatori care, cu cât sunt de capacitate mai mare, cu atât este mai bine, se asigură autonomie mai mare”, susţine Ştefan Chivulescu.

A montat pe cont propriu, cu un preţ destul de mare: 1.185 euro/kWw

În cazul său, preţul la montaj a fost de aproximativ 1.185 euro/kWh produs de panouri, un preţ destul de mare, consideră el. Suma a inclus proiectare, instalare, autorizare pentru a deveni prosumator. „Spre exemplu, în luna mai 2022, când am început discuţiile, preţul per kW era de aproape 850 de euro”, îşi aminteşte bărbatul.

Pe de altă parte, Andrei Tăbăcaru spune că ideea de a injecta în reţea este tocmai de a folosi reţeaua ca un acumulator. „Este o variantă mai bună de a fi prosumator decât a investi în acumulatoare. (…) Sistemele produc mai mult ziua, nu produc noaptea, produc mai mult vara, nu produc la fel iarna, de asta este bine să fim prosumatori. Un sistem de acumulare de 5kW ajunge la 4.500 de euro. Însă este un sistem mic, unul cu acumulatori de 10kW e undeva la 9.000 de euro. Acumulatorii sunt de regulă pentru persoanele care nu sunt racordate la reţea. Totuşi, un sfat util este ca beneficiarii să se orienteze spre un sistem cu invertor hibrid, care permite să montezi oricând doreşti şi acumulatoare. Dacă achiziţionezi sistem On Grid, nu mai poţi adăuga ulterior, trebuie schimbat invertorul”, ne-a explicat reprezentantul firmei ieşene.

De altfel, în Ghidul lansat spre consultarea publică pe site-ul Ministerului Mediului se precizează faptul că sunt finanţate doar sistemele pe invertor hibrid. „Dar am înţeles că în varianta finală se va renunţa la această obligativitate. Nu ştim momentan dacă se va menţine această cerinţă”, a completat specialistul.

Pentru a şti câte panouri sunt necesare, se ia în calcul, în primul rând, consumul lunar de energie. Consumul de curent electric se determină verificând facturile de energie electrică din ultimul an, în special consumul în kWh, pentru a stabili câtă energie trebuie să producă panourile pe oră pentru a alimenta consumabilele din casă.

Calcule realizate de un utilizator

În cazul ieşeanului din Miroslava, consumul este de aproximativ 220-300kWh în fiecare lună. „De exemplu, anul trecut, în plină vară – august 2022, am produs 398,05kWh, din care am consumat doar 112,90kWh, iar diferenţa de 285,15kWh am injectat-o în reţea. Consumul total de energie în luna august a fost de 251,97kWh, din care 112,90kWh din producţia proprie, iar diferenţa de 139,07kWh am luat-o din reţea. Pe de altă parte, într-o lună de iarnă, în decembrie 2022, am produs 238,45kWh, din care am consumat 74,99kWh, iar diferenţa de 163,46kWh am vărsat-o în reţea. În decembrie 2022, consumul total a fost de 327,64kWh: 252,65kWh din reţea şi 74,99kWh din producţia proprie. În luna aprilie anul acesta, am produs până acum 363,18kWh şi am consumat 85,27kWh, iar diferenţa de 277,91kWh am pompat-o în reţea. Consumul total până în acest moment a fost de 219,23kWh, din care 85,27kWh din producţia proprie şi 133,96kWh din reţea”, a detaliat beneficiarul din comuna Miroslava.

Aplicaţia prin care se monitorizează producţia şi consumul de energie se numeşte Smart Meter, ne spune reprezentantul firmei din Iaşi. „Este un contor inteligent, altul decât cel pe care îl montează firma de la distribuţie. Componenta aceasta nu este obligatorie pentru a fi integrată în sistem conform cerinţelor de la AFM, dar clienţii ar trebui să o solicite. Dacă nu se montează, beneficiarul are două dezavantaje: faptul că nu poate vedea consumul, iar în al doilea rând, sistemul fără Smart Meter nu poate fi limitat, adică în momentul în care se instalează, până la obţinerea certificatului de racordare, sistemul trebuie limitat. Este ilegal să injectăm în reţea înainte de a avea acordul distribuitorului exprimat în acel certificat de racordare. Dacă îl are (Smart Meter – n.r.), clientul poate încă din prima zi a montării panourilor să se folosească de sistem, să îşi asigure consumul propriu de energie”, arată Andrei Tăbăcaru.

Cum preţul kilowatt-ului s-a tot modificat e greu de făcut calcule privind amortizarea

Ştefan Chivulescu spune că este greu de estimat în câţi ani îşi va amortiza investiţia, deoarece furnizorii nu respectă deciziile Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Se plânge că furnizorul nu a făcut nici compensarea cantitativă, adică din ceea ce produce să scadă consumul de la ei şi să plătească doar diferenţa. Se aştepta, totodată, să facă o economie mai mare la facturi după ce îşi va monta panourile fotovoltaice. „Dar am plătit în septembrie şi octombrie 2,6 lei/kW, iar în octombrie – decembrie 3,8 lei/kW. Până în august am plătit sub 1 leu/kW. Liberalizare, criză post-pandemică şi război… Nu am primit încă nici măcar o factură pentru prosumare, deşi am produs şi injectat în reţea fără să avem un preţ fixat. ANRE a decis să se facă compensare cantitativă 1-1 şi ce rămâne neconsumat din ceea ce am produs să compenseze financiar începând după 24 de luni, adică în luna a 25-a să plătească ce am produs şi nu am consumat sau compensat. În realitate produc curent, iar lunar beneficiez de panouri doar când consum în zilele cu soare, iar ce consum când nu este soare am plătit la preţul pieţei pe factură în fiecare lună. În situaţia actuală, în care nu se face compensare cantitativă şi nu am stocare pe acumulatori, nu se merită investiţia deoarece nu se mai amortizează… Dacă se face compensare cantitativă 1-1, atunci la preţul actual al kW sunt şanse ca în 8-10 ani să se amortizeze, asta dacă nu ai cheltuieli de întreţinere, reparaţii etc, care nu sunt acoperite de garanţie”, spune ieşeanul.

Un sistem bine dimensionat, în condiţiile în care preţurile la energie sunt acum plafonate, spune şi reprezentantul firmei din Iaşi, se amortizează în circa 10 ani – investiţii din fonduri proprii, nu prin programe precum Casa Verde. După ce plafonarea nu va mai fi şi se va plăti energia la preţul din contract, durata de amortizare va fi mai mică: de 3, 4 sau 5 ani.

Sistemul se montează într-o zi

La un sistem uzual, de 5, 7 sau 10kW, montarea durează o zi. Finalizarea instalării se face prin obţinerea avizului de prosumator, de certificatul de racordare. Distribuitorul trebuie să vină la beneficiar să schimbe contorul, să fie cu dublu sens, care să înregistreze şi producţia injectată în reţea, nu doar consumul. „Dacă sistemul produce mai mult, e păcat să se piardă surplusul. Se face compensarea pe energie activă, care ar fi cam 30 – 40% din preţul total al facturii, restul sunt celelalte taxe. Dacă noi avem într-o lună un surplus de 100kW produşi de sistemul nostru, îi injectăm în reţea, iar apoi îi putem consuma, avem timp doi ani de zile. Cel mai bun client pentru energia produsă de către un sistem este chiar beneficiarul însuşi. Dacă nu o consum în 24 de luni, furnizorul îmi plăteşte această energie, dar în mod normal nu ajunge nimeni în situaţia de a nu o consuma, pentru că sistemele trebuie dimensionate după nevoile clientului. Dacă faci un sistem mai mare în ideea că vrei să o verşi în reţea, vă spun că nu merită investiţia, nu se justifică, ideea este de a-ţi acoperi consumul propriu. Orice sistem mai mare decât este nevoie implică o investiţie financiară iniţială mai mare. Nu se merită acea investiţie doar pentru a injecta în reţea şi a primi tariful de prosumator, nu este o afacere”, ne-a mai spus Andrei Tăbăcaru, care îi sfătuieşte pe cei interesaţi să aplice pentru programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 să pregătească din timp documentele necesare.

Acte necesare pentru înscriere

Aveţi nevoie de actul de identitate solicitant, extras de carte funciară, certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, adeverinţă de la primărie care să ateste adresa la care locuiţi şi să menţioneze numărul cărţii funciare (doar în situaţia în care adresa din buletin este scrisă diferit faţă de cea din extrasul de carte funciară), cât şi copia cărţii funciare colective, doar pentru imobilele tip duplex. Vedeţi AICI ghidul.