Pana la acest moment, autoritatile sanitare internationale – de la Organizatia Mondiala a Sanatatii pana la Autoritatea Europana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) – au comunicat ca noul coronavirul, SARS – CoV -2 rezista pe suprafate. Iar intr-un articol publicat in New England Journal of Medicine se arata ca virusul poate rezista si zeci de ore pe carton, plastic sau metal.

Ce inseamna acest lucru? Ca daca cineva a tusit sau a stranutat peste o bara de sprijin din metrou, spre exemplu, cei care ating acea suprafata risca sa ia virusul. Daca il si iau intr-adevar sau nu, depinde de mai multi factori, dupa cum au explicat pe larg surse medicale consultate de Ziare.com. Printre acesti factori se numara: perioada de timp care s-a scurs de la contaminarea suprafetei, dar si rezistenta fiecarui organism la contaminare.

Intrebarea este: daca putem lua virusul de pe suprafete de metal sau plastic, nu cumva l-am putea lua si de pe suprafetele unor alimente, in special daca ele sunt neambalate? Cu alte cuvinte, de ce ar rezista virusul in cantitate infectanta pe o suprafata din plastic sau metal, dar nu si pe coaja unei franzele neambalate (care ulterior nu poate fi decontamiata inainte de consum) sau pe salamul care a fost feliat in magazin si peste care a tusit un vanzator sau un client infectat cu SARS-CoV-2?

EFSA, spre exemplu, nu spune clar ca una ca asta nu s-ar putea intampla. Ci doar ca pana acum nu s-a demonstrat asa ceva. Spre exemplu, pe site-ul Autoritatii se arata ca directorul stiinfic dr. Marta Huges a precizat, cu privire la acest subiect:

"Experientele din precedentele epidemii de coronavirusuri inrudite, cum ar fi SARS-CoV si MERS-CoV arata ca transmiterea prin consumul de alimente n-a avut loc. La acest moment, nu exista dovezi care sa sugereze ca (acest – n.red.) cornavirus e diferit, din acest punct de vedere".

Interesant este insa ca, potrivit unui articol aparut in MedRxIv si ulterior in gastrojournal.org si accesibilizata in premiera pentru publicul din Romania, in februarie, de publicatia Raportul de garda, se arata ca, totusi, SARS-CoV-2 a fost identificat in probe de scaun ale pacientilor infectati. Sa fie asta o dovada ca persoanele respective ingerasera alimente contaminate? Iata ce a transmis publicatia romaneasca, cu privire aceasta chestiune:

"Virusul a fost identificat in 53.42% dintre probele de scaun, provenind de la 73 de pacienti. In plus, probele au ramas pozitive la 23.29% dintre acestia, dupa ce nivelul viral de la nivel respirator a devenit nedetectabil. Aceasta observatie conduce la ipoteza infectarii prin consumul de alimente contaminate cu coronavirus, care nu a fost insa confirmata".

Cu toate astea, teoria nu a fost nici infirmata, pana la acest moment. N-ar fi oare nevoie ca cineva sa scrie undeva, negru pe alb, "s-a dovedit clar ca SARS-CoV-2 nu se poate transmite de pe suprafete contaminate ale alimentelor"?

Multi dintre noi, oameni fara pregatire medicala, simtim nevoia ca specialistii romani si straini sa ne explice, accesibilizand informatiile stiintiice, de ce virusul poate rezista pe metal, plastic sau carton in cantitate infectanta, dar nu si pe suprafata unei franzele, a unei tomate sau a unei felii de salam peste care, in timpul ambalarii, a tusit un vanzator infectat cu SARS-CoV -2.

In context, in urma cu cateva zile, le-am adresat cateva intrebari atat secretarului de stat dr. Raed Arafat, cat si sefului Laboratorului Institutului National de Boli Infectioase "Matei Bals" din Bucuresti, dr. Alexandru Rafila. Pana acum nu ne-au raspuns, insa cand specialistii ne vor raspunde, vom reveni cu detalii.

Important este, insa, sa stim ce sa facem si pana cand medicii ne vor lamuri. Parte dintre specialistii consultati de Ziare.com au precizat ca, din punctul lor de vedere, faptul ca nu exista pana la acest moment dovezi ca SARS-CoV-2 s-ar transmite prin alimente NU inseamna ca acest lucru nu se intampla. Dar nu toti specialstii isi asuma, in acest moment, astfel de declaratii.

In plus, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) ne spune deschis: pana nu vedem clar, negru pe alb, ca virusul nu se transmite prin alimente contaminate, cel mai sigur este sa luam masuri suplimentare de precautie, in magazine. Merita, chiar se impune, daca exista sansa sa evitam imbolnaviri!

"Noi am citit si raportul celor de la Comisia Europeana. Dar (in conditiile in care s-a demonstrat ca, totusi, virusul exista in probe de scaun provenite din tractul intestinal al pacientilor infestati – n.red.) daca, totusi, cumva se transmite prin intermediul alimentelor e bine sa ne ferim si noi si comerciantii, vazatorii si manipulatorii.

Pana nu vine cineva sa ne spuna, negru pe alb, e bine sa ne ferim!", a declarat pentru Ziare.com directorul general al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel.

Directorul executiv al ANPC: Produsele se pot felia intr-un mediu steril si se pot tipla, pentru siguranta

Directorul general al ANPC, Paul Anghel, a precizat pentru Ziare.com ca, din punctul sau de vedere, se justifica masuri suplimentare de prevenire a coronavirusului in magazine.

"Ieri am fost in control in 6 hipermarketuri si supermarketuri.

Si am vazut inclusiv la salamul feliat (care se feliaza in magazin – n.red.) ca vitrinele (in care este tinut – n.red.) recircula aerul. Iau aer, il recircula si il racesc.

Si de cele mai multe ori, daca cineva stranuta/tuseste sau se intampla ceva in zona apropiata vitrinelor cu recirculare, aerul vine si se asaza pe aceste produse.

In ceea ce priveste feliatele de la vitrina asistata (salamuri, branzeturi – n.red.), dupa parerea mea trebuie feliate intr-un mediu steril, in spate. Tiplate. Vidate. Si vandute asa.

Daca vrem 3 felii, 3 felii sa putem cumpara. Numai sa le manipulam undeva in spate si sa le tiplam, astfel incat sa nu mai intre in contact cu aerul si suprafatele", a explicat Paul Anghel pentru Ziare.com.

Continuarea, pe ziare.com