Surpriză: Aproape toţi rectorii din Iaşi pot candida din nou. Miza alegerilor universitare din 2024, crescută la maximum de Cîmpeanu

„Preşedinţii de Senat n-au mandate limitate. Prorectorii nu au, decanii nu au, prodecanii nu au, directorii de departamente nu au, directorii din învăţământul preuniversitar nu au. (…) Deci sunt adeptul flexibilizării şi al transferării răspunderii către comunităţile universitare, care vor putea decide dacă numărul maxim este un mandat, două mandate sau trei mandate. Sunt absolut convins că nimeni, nicio universitate nu va face exces din această perspectivă. Eu, personal, nu am îngrijorări şi susţin această precizare la nivelul proiectului legii învăţământului superior”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

În momentul de faţă, proiectul Legii învăţământului superior creşte durata mandatului de rector de la 4 la 5 ani, spune că un rector nu poate rămâne nelimitat în funcţie, iar că în Carta universitară se va specifica numărul maximum de mandate pe care o persoană îl poate avea.

Rectorii din Iaşi, în situaţii diferite

Dacă situaţia va rămâne la fel până în 2024 şi o lege cu prevederi similare cu cele aflate acum în dezbatere publică va deveni oficială, miza alegerilor pentru şefia universităţilor din Iaşi se va modifica substanţial, fiindcă 3 rectori vor avea 2 mandate finalizate şi vor putea, astfel, să candideze şi pentru al treilea mandat. În momentul de faţă, pe legea actuală, un rector poate avea maximum 2 mandate succesive, complete.

În mod concret, prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) şi prof.dr. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI), vor putea candida, dacă doresc, şi pentru al treilea mandat la conducerea instituţiilor de învăţământ superior. Aceştia au fost aleşi pentru prima dată în 2016, reînnoindu-şi mandatul în 2020.

Conform surselor „Ziarul de Iaşi”, amândoi s-au declarat, în trecut, interesaţi de continuarea pentru al treilea mandat la conducerea universităţilor, atâta timp cât legislaţia o va permite la momentul alegerilor.

Toader poate avea 3 mandate şi pe legea actuală

O situaţie aparte este în cazul rectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), prof.dr. Tudorel Toader. Deşi, la rândul său, acesta are 2 mandate finalizate la nivelul anului 2016, el ar putea candida pentru al treilea mandat şi pe legislaţia actuală.

Toader a fost suspendat din funcţie pe perioada în care a fost ministru al Justiţiei, astfel că nu a avut 2 mandate complete, însă unele informaţii arată faptul că acesta ar evalua şi alte opţiuni după 2024. În dialogurile precedente purtate cu reporterii „Ziarului de Iaşi”, acesta nu a dorit să comenteze încă subiectul.

Şi prof.dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” (USV), este la al doilea mandat de rector, însă acestea nu au fost succesive şi nici complete. În cadrul primului său mandat, 2004 – 2009, acesta a fost suspendat o perioadă din funcţie pentru a conduce Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Doar prof.dr. Aurelian Bălăiţă, rectorul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, nu este afectat de noua lege, el fiind la primul mandat şi putând să candideze inclusiv pe legislaţia actuală pentru un nou mandat la şefia UNAGE.

Vârsta, factor decisiv?

Un lucru relevant de luat în calcul ţine de aspectul privind vârsta celor care vor candida la funcţia de rector. Pe legislaţia actuală, pot candida doar cei care au sub 65 de ani, chiar dacă e vorba de 64 de ani şi 11 luni, aceştia având dreptul să îşi finalizeze mandatul indiferent dacă vor continua sau nu activitatea didactică după 65 de ani.

În noua lege nu este clar care este rolul Senatului în acest proces, dacă are posibilitatea de a extinde sau nu această limită de vârstă, mai ales că există discuţii cu privire la eliminarea votului universal în alegerea rectorului şi înlocuirea cu sistemul de dinainte de 2011, când rectorul era ales din rândul membrilor Senatului.