Un bolnav de cancer şi-a câştigat în instanță dreptul la tratament compensat. A învins patru instituții

Instanţa pare să reprezinte singura soluţie a bolnavilor de cancer pentru a obţine dreptul la tratament. O ieşeancă s-a adresat judecătorilor, cerând obligarea guvernului şi a instituţiilor sanitare din subordinea acestuia la includerea unui medicament pe lista celor compensate pentru tipul de cancer de care suferă. Avastinul este avizat în Uniunea Europeană, aprobat în România şi compensat 100%, dar numai pentru cancer colorectal, bronhopulmonar, renal sau ovarian. Nu şi pentru cel cerebral de care suferă Alina P. Până să facă apel la justiţie, femeia a încercat să convingă autorităţile să-i aprobe tratamentul, dar a fost refuzată. În faţa judecătorilor, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale au cerut la unison respingerea acţiunii.

În urmă cu doi ani, ieşeanca a fost diagnosticată cu glioblastom, cea mai agresivă formă de cancer cerebral. Tumoarea a fost extirpată chirurgical în decembrie 2019. Boala însă a recidivat, o nouă operaţie fiind necesară în luna ianuarie a acestui an. În prezent, Alina P. este supusă chimioterapiei cu Irinotecan şi Avastin, în urma tratamentului starea sănătăţii sale ameliorându-se. Utilizarea Avastinului recomandat de medicul oncolog nu are însă indicaţie terapeutică avizată şi pentru glioblastom. Ca urmare, ieşeanca nu beneficiază de compensarea legală a costului medicamentului. În funcţie de concentraţie, un flacon de Avastin costă între 1.270 şi 4.800 de lei.

Cazurile în care medicii oncologi recomandă pentru o formă de cancer un medicament aprobat doar pentru altele sunt destul de numeroase, iar procedurile administrative necesare pentru extinderea listei de recomandări sunt greoaie. Din acest motiv, încă din 2018, ministrul de atunci al Sănătăţii, Sorina Pintea, vorbea de constituirea unei comisii care să aprobe utilizarea medicamentelor şi pentru alte cazuri decât indicaţiile lor terapeutice avizate.

„În prezent, se prescriu medicamente pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului în cazul unor afecţiuni pentru care nu există alte alternative terapeutice sau pacientul are contraindicaţie la alternativele terapeutice existente. Deşi aceste indicaţii terapeutice sunt recunoscute de către profesionişti, datorită numărului mic de pacienţi şi al costurilor administrative, companiile farmaceutice nu sunt interesate de autorizarea acestor medicamente pentru aceste indicaţii terapeutice”, se menţiona în referatul de aprobare a proiectului de ordin care viza constituirea comisiei de avizare.

Ministerul Sănătăţii recunoştea că utilizarea medicamentelor şi în alte situaţii decât cele conforme cu indicaţiile terapeutice, „off-label”, se poate dovedi eficientă. Totuşi, ordinul discutat încă de acum trei ani nu a fost aprobat nici până azi.

Alina P. s-a adresat iniţial Ministerului Sănătăţii pe cale administrativă, pentru a obţine actualizarea listei medicamentelor compensate, dar fără succes. Ministerul Sănătăţii şi ANMDM au dat răspunsuri în doi peri, iar CNAS şi ANM nici nu s-au obosit să răspundă. În această situaţie, ea a cerut Curţii de Apel ca printr-o ordonanţă preşedinţială să dispună actualizarea de urgenţă a listei medicamentelor compensate, ca şi emiterea ordinului privind constituirea comisiei de avizare. Cele patru instituţii chemate în judecată au cerut respingerea solicitării, invocând fie că nu au responsabilităţi în domeniu, fie că femeia nu justifică un interes legitim pentru a se adresa instanţei.

În faţa judecătorilor, reprezentanţii celor patru instituţii şi-au explicat refuzul de a include Avastinul în lista medicamentelor compensate şi pentru glioblastom prin faptul că deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu a cerut aceasta. Refuzul a fost considerat de judecători ca nejustificat.

„Pentru a se asigura protecţia adecvată a dreptului la viaţă al pacienţilor, s-a prevăzut posibilitatea pentru Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale de a iniţia din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale, inclusiv pentru extinderea indicaţiilor din Listă, chiar în lipsa unei solicitări formulate de deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă, în anumite situaţii, printre care şi cea referitoare la medicamente cu indicaţie nouă, altele decât cele pentru care solicitanţii au depus cerere”, au argumentat magistraţii.

Or, ANMDM nici măcar nu schiţase intenţia de sesizare din oficiu. Solicitarea Alinei P. a fost aprobată, ea urmând să beneficieze de compensarea costurilor tratamentului cu Avastin.