Caută 
4 MIN
Primăria a încercat prin toate mijloacele să recâştige cele două termocentrale, dar a pierdut până acum pe toate fronturile. Compania care se ocupă de falimentul CET vrea să acopere din datoriile de 700 de milioane de lei, o sumă care depăşeşte, de exemplu, bugetul anual de investiţii al municipalităţii. Ultima şansă pentru Primărie este recursul înaintat la Curtea de Apel.
Primăria ieşeană se află într-o situaţie extrem de dificilă din cauza datoriilor istorice uriaşe ale CET. Municipalitatea a pierdut în primă instanţă procesul prin care încerca să blocheze vânzarea la fier vechi a celor două termocentrale ale Iaşului de către lichidatorul CET SA. Primăria mai are şansa recursului, dar motivarea sentinţei date de Tribunal nu mai lasă municipalităţii decât o şansă pur teoretică de a întoarce rezultatul. Consecinţele ar putea fi deosebit de grave pentru ieşenii branşaţi la reţeaua publică de termoficare. Primăria ar trebui practic fie să accepte desfiinţarea termocentralelor, fie să suporte ea datoriile CET, în valoare de peste 700 milioane lei. Acestea reprezintă aproape echivalentul veniturilor proprii pe un an ale municipalităţii, depăşind bugetul de investiţii, evaluat pentru acest an la 675 milioane lei.
CET este administrata de Management Reorganizare Lichidare
Aflată în faliment, CET se află în administrarea lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare SPRL prin Corneliu Mititelu, societatea fiind însărcinată cu obţinerea fondurilor necesare acoperirii datoriilor CET către creditori. Pentru a bloca vânzarea pe bucăţi a patrimoniului CET, cu consecinţa desfiinţării sistemului centralizat de termoficare, municipalitatea a încercat două căi de atac. Iniţial, a susţinut că cele două centrale termice, cea din Tudor Vladimirescu şi cea de la Holboca, nu fac parte din patrimoniul CET. Această direcţie de atac a fost închisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a respins acţiunea. A doua încercare a Primăriei a fost declararea ca ilegală a însăşi înfiinţării CET. Nefiind înfiinţată legal, CET nu ar avea astfel drept de proprietate asupra celor două centrale termice, iar lichidatorul nu ar mai avea ce vinde. Motivul invocat de Primărie a fost faptul că în patrimoniul CET au fost incluse şi bunuri aparţinând domeniului public care, prin lege, nu pot fi înstrăinate. Pentru a demonstra aceasta, Primăria a atacat în instanţă, prin două procese, actele constitutive ale CET şi cele patru hotărâri ale Consiliului Local referitoare la înfiinţarea societăţii.
Primul proces, cel vizând actele constitutive ale CET, a fost pierdut printr-o sentinţă definitivă dată de Curtea de Apel Bacău acum un an. Al doilea, cel referitori la hotărârile CL, a fost şi el pierdut de Primărie în octombrie 2020, lichidatorul CET invocând tardivitatea acţiunii. În februarie anul trecut, Curtea de Apel a acceptat recursul declarat de municipalitate şi a trimis dosarul înapoi la Tribunal, pentru rejudecare. Aici, meciul s-a jucat din nou luna trecută.
CET SA a fost înfiiţată în 2002, în baza unei hotărâri de guvern prin care s-a aprobat transferul celor două termocentrale din patrimoniul Termoelectrica SA în domeniul public al municipiului. Hotărârea de guvern a fost urmată de hotărârile corespunzătoare date de CL, privind transferul termocentralelor către nou-înfiinţata CET SA. În faţa Tribunalului, Primăria a afirmat că aceste hotărâri sunt ilegale, întrucât domeniul public este inalienabil, el neputând fi înstrăinat. Consiliul Local nu ar fi avut astfel dreptul de a scoate din domeniul public al municipiului termocentralele şi de a le transfera unei societăţi comerciale, chiar dacă şi ea era tot publică.
Ce au decis judecatorii
În analiza cazului, magistraţii Tribunalului s-au raportat la două decizii luate în 2003 şi în 2015 de ÎCCJ, referitoare la relaţiile dintre primar şi CL. „S-a constatat că îşi menţin validitatea considerentele privind caracterul independent al actelor emise de consiliul local şi de primar, niciuna dintre aceste autorităţi neputând exercita o cale de atac împotriva actului celeilalte autorităţi simetrice, singura autoritate publică învestită cu acest atribut fiind prefectul. Instanţa supremă a reţinut că nicio dispoziţie din cuprinsul Legii nr. 554/2004 (a contenciosului administrativ, n.r.) nu reglementează expres dreptul unităţii administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, anume consiliul local”, au menţionat judecătorii. Cu alte cuvinte, funcţionând ca organe ale aceleiaşi autorităţi publice, primarul şi CL nu au dreptul legal de a-şi ataca reciproc actele emise. Nici CL nu are dreptul să conteste dizpoţiile primarului, dar nici primarul nu poate ataca hotărârile CL.
În plus, magistraţii au aprobat şi una dintre excepţiile ridicate de lichidatorul CET, aceea a lipsei de interes. Reprezentanţii societăţii administrate de Mititelu au invocat faptul că acţiunile Primăriei au doar un scop şicanator, municipalitatea neputând obţine niciun folos practic. Dacă hotărârile CL privind înfiinţarea CET ar fi anulate, municipalitatea nu ar câştiga nimic, ci termocentralele ar reajunge în patrimoniul Termoelectrica SA. Oraşul, reprezentat de Primărie, nu ar fi obţinut niciun beneficiu. Argumentul Management Reorganizare Lichidare SPRL a fost acceptat de instanţă, magistraţii Tribunalului decizând respingerea acţiunii formulate de primar ca lipsită de interes. Primăria îşi va juca ultima şansă în faţa Curţii de Apel, recursul declarat de municipalitate intrând vineri pe rolul acestei instanţe. Primul termen al procesului nu a fost încă stabilit.
