Un sfert din judeţ a intrat degeaba în UE. Topul comunelor după fondurile europene atrase

Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale – dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Un clasament după acest criteriu este dominat, evident, de unităţile administrativ-teritoriale mari, precum Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean, cu 148, respectiv 87,6 milioane de lei încasaţi. Dar locul 3 este ocupat de o comună, Ciurea, care a înregistrat anul trecut încasări de 5,4 milioane de lei. În mod straniu, primarul comunei, Cătălin Lupu (PSD), a refuzat să ne spună pe ce proiecte au venit aceşti bani, pe motiv că „presa scrie orice”.

O comună pe minus. Care e explicaţia?

În topul încasărilor de bani europeni urmează municipiul Paşcani, cu 4,3 milioane de lei, şi comunele Româneşti şi Ţuţora, fiecare cu peste 2,3 milioane de lei. Cuantumurile figurează în situaţia veniturilor şi cheltuielilor fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Interesant este faptul că există o comună care apare cu minus la acest capitol: Comarna. L-am întrebat pe primarul Constantin Grădinaru dacă cei 42 de mii de lei reprezintă o corecţie. Răspunsul a fost că banii reprezintă un comision care trebuia plătit şi care figurează pe anul 2021. Cu un an înainte, comuna încasase 2,6 milioane de lei.

În anul precedent, 2020, cea mai prolifică administraţie comunală în materie de fonduri europene a fost Dolheşti, cu 8,2 milioane de lei intraţi la buget. Şi comuna Butea a fost „pe val”, cu 4,5 milioane, la fel şi Victoria, 3,9 milioane.

Un oraş, pe "lista ruşinii"

Dar, dacă aşa stau lucrurile în privinţa sumelor intrate, care este situaţia plăţilor în contul proiectelor aprobate pentru finanţare, dar care au demarat cu bani de la buget? De data asta, Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean au fost umăr la umăr anul trecut: 180 de milioane de lei a inclus Municipalitatea ieşeană în bugetul de cheltuieli, în vreme ce CJ s-a bazat pe 174 de milioane. Şi de data asta, Primăria Paşcani (6 milioane) a fost depăşită de comuna Ciurea (8,2 milioane de lei). Peste 3,4 milioane de lei au mai alocat comunele Româneşti şi Tomeşti, în timp ce 23 de comune nu au inclus în bugetele de cheltuieli niciun leu pentru demararea vreunui proiect. În 2020, numărul era ceva mai mic: 19 comune şi oraşul Podu Iloaiei nu au menţionat în raportările anuale niciun leu cheltuit pentru începerea de proiecte cu finanţare din fonduri europene.

Cu un an înainte, în 2019, doar 16 comune şi oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei nu incluseseră bani europeni de primit la veniturile locale, iar 13 comune şi cele două oraşe menţionate nu au avut nici cheltuieli pentru astfel de proiecte.