Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un sfert din judeţ a intrat degeaba în UE. Topul comunelor după fondurile europene atrase

GALERIE
comune, fonduri europene
  • comune, fonduri europene
- +

Asta arată datele pe anul trecut în privinţa proiectelor europene atrase de unităţile administrativ-teritoriale ieşene. De altfel, în ultimii trei ani a tot crescut numărul comunelor ieşene care nu au alocat şi nici un au primit vreun eurocent pentru demararea unui proiect cu finanţare nerambursabilă. Care sunt cei mai harnici edili din acest punct de vedere şi care, cei mai puturoşi.

 

Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale - dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Un clasament după acest criteriu este dominat, evident, de unităţile administrativ-teritoriale mari, precum Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean, cu 148, respectiv 87,6 milioane de lei încasaţi. Dar locul 3 este ocupat de o comună, Ciurea, care a înregistrat anul trecut încasări de 5,4 milioane de lei. În mod straniu, primarul comunei, Cătălin Lupu (PSD), a refuzat să ne spună pe ce proiecte au venit aceşti bani, pe motiv că „presa scrie orice”.

O comună pe minus. Care e explicaţia?

În topul încasărilor de bani europeni urmează municipiul Paşcani, cu 4,3 milioane de lei, şi comunele Româneşti şi Ţuţora, fiecare cu peste 2,3 milioane de lei. Cuantumurile figurează în situaţia veniturilor şi cheltuielilor fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Interesant este faptul că există o comună care apare cu minus la acest capitol: Comarna. L-am întrebat pe primarul Constantin Grădinaru dacă cei 42 de mii de lei reprezintă o corecţie. Răspunsul a fost că banii reprezintă un comision care trebuia plătit şi care figurează pe anul 2021. Cu un an înainte, comuna încasase 2,6 milioane de lei.

În anul precedent, 2020, cea mai prolifică administraţie comunală în materie de fonduri europene a fost Dolheşti, cu 8,2 milioane de lei intraţi la buget. Şi comuna Butea a fost „pe val”, cu 4,5 milioane, la fel şi Victoria, 3,9 milioane.

Un oraş, pe "lista ruşinii"

Dar, dacă aşa stau lucrurile în privinţa sumelor intrate, care este situaţia plăţilor în contul proiectelor aprobate pentru finanţare, dar care au demarat cu bani de la buget? De data asta, Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean au fost umăr la umăr anul trecut: 180 de milioane de lei a inclus Municipalitatea ieşeană în bugetul de cheltuieli, în vreme ce CJ s-a bazat pe 174 de milioane. Şi de data asta, Primăria Paşcani (6 milioane) a fost depăşită de comuna Ciurea (8,2 milioane de lei). Peste 3,4 milioane de lei au mai alocat comunele Româneşti şi Tomeşti, în timp ce 23 de comune nu au inclus în bugetele de cheltuieli niciun leu pentru demararea vreunui proiect. În 2020, numărul era ceva mai mic: 19 comune şi oraşul Podu Iloaiei nu au menţionat în raportările anuale niciun leu cheltuit pentru începerea de proiecte cu finanţare din fonduri europene.

Cu un an înainte, în 2019, doar 16 comune şi oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei nu incluseseră bani europeni de primit la veniturile locale, iar 13 comune şi cele două oraşe menţionate nu au avut nici cheltuieli pentru astfel de proiecte. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri