VIDEO: „Coroana Reginei sau coroana primarului?” – arhitecții critică proiectul Sălii de Sport a lui Chirica

Arhitectura stabilită pentru clădirea Sălii Polivalente continuă să stârnească controverse în spaţiul public. Odată cu lansarea licitaţiei de execuţie, au existat numeroase reacţii cu privire la proiect, părerile fiind împărţite. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu mai mulţi arhitecţi din Iaşi şi din ţară: „formalism excesiv” şi „amplasament nepotrivit” sunt principalele concluzii ale arhitecţilor cu care am vorbit. Arhitectura Sălii Polivalente este inspirată din coroana Reginei Maria. „Am ţinut cu dinţii să nu banalizăm un efort pe care statul român trebuie să-l facă pentru Iaşi şi pentru această regiune şi să ne acorde privilegiul de a construi o sală de sport a cărei arhitectură aminteşte aproape la nivel de detaliu de coroana Reginei Maria”, a spus, zilele trecute, primarul Mihai Chirica, într-o declaraţie cu un context mai larg în care a aminitit de edificiile pe care Primăria le-a dedicat memoriei Reginei Maria.

Fost şef al arhitecţilor din România: „Formalism excesiv”

Unul dintre arhitecţii intervievaţi pe temă este un fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, fost secretar general al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Prima reacţie a acestuia a fost că proiectul sălii „doreşte foarte mult să epateze prin imaginea exterioară”. „E un exces din punctul de vedere al gustului arhitectural. În momentul în care faci clădiri care să semene cu obiecte, lucrurile nu mai sunt în regulă. Clădirile sunt clădiri, obiectele sunt obiecte, iar arhitectura subtilă trebuie să fie mult mai aluzivă, mai puţin explicită”, a declarat arhitectul clujean Şerban Ţigănaş. El a adăugat că imobilul arată „extrem de spectaculos” în exterior, dar a subliniat că interiorul este cel important în sensul că trebuie să fie asigurată funcţionalitatea unei astfel de clădiri publice. „În jurul sălii, cum vor arăta celelalte clădiri? Vor fi coifuri, chipiuri, şepcuţe? Înţeleg că Regele şi Regina stau bine împreună, dar în jur cine sunt? Supuşii, generalii, miniştrii? Pe linia asta, Spitalul Regional, care înţeleg că este în apropiere, ar putea fi făcut în formă de stetoscop sau de targă”, a continuat arhitectul. Fostul şef al OAR a precizat că arhitectura este destul de bogată să folosească forme care aparţin lumii construite şi să nu se orienteze către obiecte care au cu totul altă scară. „Este un formalism excesiv, arhitectura nu trebuie să imite obiecte, asta e foarte clar, trebuie doar să sugereze nişte lucruri, nişte stări, dar să folosească limbajul ei”, a precizat Şerban Ţigănaş.

Nu în ultimul rând, arhitectul a spus că există o legătură foarte puternică între factorii decizionali de la nivelul unei comunităţi şi investiţiile publice, iar, în unele cazuri, cei care sunt la putere vor „să lase semne, urme”. „Stau şi mă întreb dacă această construcţie va fi percepută ca fiind coroana Reginei sau coroana primarului. (…) O astfel de clădire nu trebuie să fie un exces, o demonstraţie, o fanfară de forme şi de sunete care arată, de fapt, tichie de mărgăritar. Clădirile publice nu se fac astfel decât acolo unde există autocraţii sau dictaturi, iar istoria e plină de exemple în acest sens”, a conchis fostul şef al OAR.

Arhitect ieşean: „Ce legătură are Regina Maria cu o sală de sport?”

Un alt arhitect care a acceptat să discute în mod public despre proiect este Ionel Oancea, fost arhitect-şef al municipiului Iaşi. Şi el a spus că proiectul este unul „formalist”, subliniind că o sală de sport trebuie să aibă o simbolistică în legătură cu funcţiunea pe care o acoperă. „Ce legătura are coroana Reginei cu o sală de sport?”, s-a întrebat retoric Oancea. În acelaşi timp, el a subliniat că Regina Maria a fost o personalitate cu totul specială pentru România care merită numeroase reverenţe din partea urmaşilor. Arhitectul s-a referit şi la amplasament şi a spus că zona Moara de Vânt nu este potrivită pentru un astfel de proiect, un teren mai bun fiind, de exemplu, în zona şes Bahlui. „Atunci când se investeşte o sumă mare de bani pentru realizarea unei clădiri publice este bine să mergi pe o tendinţă de arhitectură de top. În momentul de faţă, sunt centre în lume unde se promovează arhitectură de top, cu semnificaţii actuale şi de viitor, astfel de creatori ar trebui căutaţi ca să intri şi tu ca oraş în peisajul contemporan al arhitecturii mondiale. Iaşul este un oraş reprezentantiv pentru România şi care ar trebui să facă arhitectură reprezentativă pentru România”, a declarat Ionel Oancea. Potrivit arhitectului, este puţin probabil ca, de la nivelul ochiului, cineva să facă asocierea dintre Sală şi coroana Reginei întrucât „este o altă scară, o altă dimensiune”. La sfârşitul anului trecut, în cadrul unei emisiuni la ZDI TV, şi un alt arhitect ieşean a criticat proiectul. „Este o arhitectură consumată deja în modernismul anilor ’70, a brutalismului”, a comentat, la vremea respectivă, Dragoş Ciolacu, şef al Uniunii Arhitecţilor din România, filiala Iaşi.

Nicolau: „Este inadmisibil că nu a fost organizat un concurs de arhitectură”

Un critic al proiectului este şi arhitectul Iulian Nicolau, şef al Comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Local, el reprezentând USR în deliberativ. „Un arhitect are obligaţia de a-şi convinge clientul că trebuie să facă lucrurile corect, conform normelor, ideilor, conceptelor anilor respectivi şi să se îndepărteze de comanda clientului care poate fi greşit interpretată. Nu poţi răspunde la orice solicitare. Arhitectura trebuie să aibă legătură cu funcţionalitatea şi să răspundă curentelor moderne şi realiste. Îmi pare rău să spun acest lucru, dar, din punct vizual, (proiectul, n.r.) este foarte slab”, a comentat Iulian Nicolau. Arhitectul a adăugat că, în cazul unor astfel de proiecte, Primăria trebuie să organizeze concursuri internaţionale de arhitectură pentru identificarea celei mai bune soluţii. „În momentul în care faci astfel de investiţii, eu le numesc «icon-uri» urbanistice, în sensul că ele, ca funcţiuni, trebuie să reprezinte la momentul implementării lor şi să exprime în primul rând puterea culturală şi economică a unei societăţi, să devină centre de interes”, a mai spus Nicolau. Despre amplasament, consilierul USR a susţinut că Primăria vede zona Moara de Vânt ca un „El Dorado” în care a început „să înghesuie o mulţime de funcţiuni fără cap şi fără coadă, doar în ideea de a raporta ceva în sensul pozitiv al unei aşa-zise dezvoltări”.

„Simbolul Regalităţii este un lucru sacru pentru poporul român. Eu nu ştiu cum de a primit domnul primar acceptul pentru a folosi această imagine”, a conchis arhitectul. Licitaţia pentru proiectarea Sălii Polivalente a fost organizată în anul 2019, iar câştigător a fost asocierea de firme Sigm Home Project (Iaşi) – Concrete & Design Solutions (Bucureşti). În ianuarie 2022, Primăria a lansat licitaţia de execuţie a lucrărilor pentru o sală cu 10.000 de locuri, valoarea estimată a contractului fiind de peste 210 milioane lei.