Vin banii pentru podul de peste Prut. Decizii importante pentru proiecte majore care vizează Iaşul

Proiectele majore de infrastructură, importante pentru Iaşi, au un imbold decisiv pe final de an care le poate pune pe un drum fără întoarcere. După ce Guvernul a aprobat prima alocare substanţială pentru autostrada A8, a venit şi vestea obţinerii finanţării pentru construirea podului de la Ungheni. În plus, mâine este termenul limită pentru evaluarea financiară a ofertelor depuse în cadrul licitaţiei de execuţie a tronsonului Bacău – Paşcani, parte din A7, autostradă în cazul căreia unele sectoare se află deja în lucru. Urnirea acestor proiecte, după ani de aşteptare, a venit după ce, în ultimii ani, societatea civilă a pus o presiune constantă pe fosta şi actuală guvernare, în condiţiile în care influenţa liderilor politici ieşeni la Bucureşti a scăzut dramatic.

Cea mai nouă veste: vin banii pentru podul de peste Prut

Podul de la Ungheni va beneficia de o finanţare de circa 16,5 milioane euro, prin intermediul unui program comunitar: Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Anunţul l-a făcut secretarul de stat din Ministerul Transporturilor (MT), Irinel Ionel Scrioşteanu. Într-o adresă a MT, consultată de ZDI, este invocat şi un calendar precis pentru următoarele etape: guvernul va aproba proiectul în ianuarie 2023, iar, în februarie, va fi lansată licitaţia de proiectare şi execuţie. Unul dintre rolurile importante ale podului va fi să interconecteze infrastructurile rutiere din România şi Republica Moldova, prin autostrada A8 şi, respectiv, drumul naţional Ungheni – Chişinău. Investiţia prevede, în principal, construirea unui pod nou de 261 metri lungime şi cu o lăţime 24 metri (în două etape). Lungimea totală a traseului va fi de 1 km, în condiţiile în care podul va fi punct de frontieră şi va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme şi spatii închise destinate verificării amănunţite a autoturismelor şi tirurilor.

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât şi pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relaţiilor economice, sociale, dar şi frăţeşti dintre cele două părţi. Va ajuta la îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internaţional de mărfuri şi persoane”, a declarat secretarul de stat din cadrul MT. Toate documentaţiile tehnice aferente investiţiei sunt finalizate, iar acordul de mediu a fost emis în luna noiembrie. Valoarea totală a proiectului se ridică la 40 milioane euro, în condiţiile în care guvernele din România şi Republica Moldova vor asigura finanţarea lucrărilor conexe. Construirea podului de la Ungheni obligă autorităţile române să avanseze şi cu proiectul autostrăzii A8, atât timp cât, oficial, podul face parte din investiţia globală a A8.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis miercuri un mesaj prin care salută aprobarea finanţării pentru lucrările de construirea. „Parteneriatul moldo-român dă roade: curând va începe construcţia podului de la Ungheni. Ieri autorităţile de la Bucureşti au anunţat aprobarea finanţării în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcţia podului rutier de peste Prut, care va uni cele două localităţi Ungheni de pe cele două maluri ale râului”, a declarat preşedinta Maia Sandu.

Prima alocare substanţială pentru A8

Şi în cazul autostrăzii A8 Ungheni – Iaşi – Tg Mureş lucrurile par, în sfârşit, să meargă într-o direcţie optimistă. La începutul săptămânii, guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru 52 km din traseul A8, respectiv două secţiuni (Tg Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Tg Neamţ) care reprezintă, în fapt, capetele sectorului montan (Tg Mureş – Tg Neamţ) al autostrăzii. Este vorba despre 6,1 miliarde lei, finanţare asigurată prin intermediul PNRR. Aprobarea indicatorilor deschide calea pentru licitaţia de execuţie, iar ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a precizat, zilele trecute, că procedura va fi lansată în câteva săptămâni. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci sunt create premisele pentru finalizarea celor 52 km până la finalul anului 2026 (termen PNRR). Realizarea prioritară a celor două secţiuni a fost o propunere avansată şi susţinută de către asociaţia „Moldova vrea autostradă”, la care factorii politici au achiesat, indiferent de partid.

În schimb, sunt probleme cu tronsonul Ungheni – Iaşi – Tg Neamţ, autostradă care va avea şi un rol de variantă de ocolire prin nordul municipiului Iaşi. În acest caz, încă nu a fost stabilit traseul final, iar unele voci din societatea civilă spun că anul 2022 a fost „un an ratat” din acest punct de vedere. Totuşi, atât acest tronson, cât şi restul sectorului montan figurează ca priorităţi la finanţare în cadrul Programului Operaţional pentru Transport 2021 – 2027. Acest program a fost aprobat zilele trecute de Comisia Europeană, iar MT, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a reiterat faptul că A8 este una dintre autostrăzile prioritare.

Se aşteaptă câştigătorul pentru autostrada Bacău – Paşcani

Prima autostradă din judeţul Iaşi în cazul căreia vor începe lucrările este un sector din A7, respectiv între Mirceşti – Paşcani (30 km). Această porţiune şi alte două sectoare au fost scoase la licitaţie „la pachet” şi formează tronsonul Bacău – Paşcani aferent autostrăzii A7 (Ploieşti – Paşcani). În total, lucrările sunt estimate la 6,9 miliarde lei (fără TVA). Şi în acest caz vom avea o veste pe final de an: mâine, 23 decembrie, este termenul pentru evaluarea financiară a celor opt oferte depuse. Unele surse guvernamentale, citate de Asociaţia Pro Infrastructură, spun că Bacău – Paşcani va fi construit tot de grupul de companii din jurul UMB, firme conduse de omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu care lucrează deja pe unele sectoare din A7. Pe raza judeţului Iaşi, autostrada A7 tranzitează teritoriul localităţilor Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoseşti – Siret, Stolniceni – Prăjescu şi Paşcani.

Lângă Paşcani, A7 va intersecta A8, într-un nod rutier de tip turbion, despre care specialiştii spun că va fi cel mai spectaculos din ţară atât datorită unicităţii lui în ţară, cât şi faptului că va fi o intersecţie de „infrastructuri mari, aparte”, după cum a catalogat lucrarea activistul civic Adrian Covăsnianu. Chiar dacă, în cea mai mare parte, proiectele enumerate mai sus sunt în continuare la stadiul de documentaţie tehnică, important de precizat în tot acest tablou este că, pentru prima dată, este asigurat elementul principal: finanţarea lucrărilor printr-un mix de fonduri europene şi guvernamentale. Tocmai din acest motiv se poate spune că, la acest moment proiectele majore de infrastructură importante pentru Iaşi intră pe un aparent drum ireversibil de realizare.