Ziua creditului uriaş pentru încălzire: ce ardem la iarnă vom plăti în următorii 5 ani. Opoziţia cere raport pe cheltuieli

Proiectul de hotărâre are aviz favorabil de la comisiile de specialitate – demersul este susţinut de PNL, PMP şi viceprimarul ex-USR Cezar Baciu. O majoritate cu 14 consilieri la limită: dacă un consilier din alianţă va lipsi, atunci primarul Mihai Chirica ar avea nevoie de voturi din PSD sau USR. Reprezentanţii celor două partide înclină să voteze „împotriva” sau să se abţină la votul din plen.

Liberalii: creditul e mare, dar e necesar

Liberalii, prin vocea lui Ciprian Bostan (lider de grup), admit că împrumutul are o valoare mare, dar au subliniat că acest credit este necesar pentru că ar exista riscul ca „ieşenii să rămână fără căldură sau apă caldă” în sezonul rece. În ceea ce priveşte alternativele, Bostan a vorbit despre faptul că Primăria are în pregătire lansarea licitaţiei pentru concesionarea serviciului de termoficare, procedura urmând a fi organizată anul viitor.

„În paralel, se evaluează posibilitatea de a construi un parc fotovoltaic pe terenul CET II (Holboca) şi de a obţine o finanţare în acest sens. Rămâne deschisă, de asemenea, varianta de cogenerare, dar ea este condiţionată de racordarea CET II la magistrala de gaz metan, altfel nu are sens achiziţionarea unor motoare de mare putere pentru cogenerare, dacă nu există soluţia de a le alimenta”, a declarat liberalul Ciprian Bostan.

Consilierul a mai susţinut că proiectul de racordare este depus „de peste cinci ani la Transgaz”. În context, amintim că CET II Holboca funcţionează pe cărbune, ceea ce determină costuri mari atât pentru achiziţia combustibilului, cât şi pentru plata certificatele verzi (impuse de UE pentru emisiile poluante).

USR: Ardem 50 milioane euro într-o iarnă pentru a-i plăti apoi în 5 ani

De cealaltă parte, liderii USR din CL spun că este „trist” pentru că Iaşul a ajuns în situaţia în care trebuie să se împrumute cu 50 milioane euro pentru a cumpăra combustibil. Potrivit lui Răzvan Timofciuc, acest lucru se întâmplă din cauza faptul că, de-a lungul anilor, sistemul de termoficare a fost văduvit de investiţii care să ducă la modificarea soluţiei de încălzire.

„Cu o investiţie de 40-50 milioane de euro din fonduri PNRR, Iaşul ar fi putut avea un sistem de termoficare modern şi eficient. Alte oraşe au făcut pasul spre sisteme mai puţin poluante, dar Iaşul rămâne dependent de cărbune! Montarea unei turbine pe gaz metan ar fi putut alimenta întregul sistem, eliminând costurile pentru certificatele de CO2 şi reducând cheltuielile cu cărbunele. În loc să ne împrumutăm pentru investiţii multiplicatoare în economie care duc la dezvoltarea oraşului şi la creştere economică, ardem 50 milioane într-o iarnă, pe care îi plătim în 5 ani”, a declarat consilierul USR.

PSD vrea raport al cheltuielilor pe termoficare

Reprezentanţii PSD, cel de-al treilea grup politic din CL (după numărul de consilieri), spun că iau în calcul să se abţină la votul asupra acestui proiect din cauza „incompetenţei Primăriei”.

„Concret, de când a fost preluat sistemul de termoficare s-au făcut numai gafe care ne-au costat scump, pe noi, ieşenii, fie că a fost vorba despre achiziţii târzii la preţuri exorbitante, achiziţii supradimensionate, iar acum se doreşte contractarea unui împrumut pentru aceeaşi moară de tocat bani! Cu alte cuvinte, se doreşte ca ieşenii să fie îndatoraţi, în încercarea disperată de a se reuşi să se încălzească oraşul, chiar dacă o să riscăm să-l punem complet gaj!”, a declarat liderul de grup al PSD, Bogdan Crucianu.

Consilierul a adăugat că dacă municipalitatea ar fi gestionat sistemul de termoficare „cu analize reale şi pertinente în spate” nu ar mai fi ajuns astăzi în situaţia să se împrumute.

„Cred că e momentul ca municipalitatea să prezinte un raport al cheltuielilor făcute până în prezent, dar şi a celor ce urmează să fie realizate, nu să se aducă în atenţia publică frânturi de date, cu scopul ascunderii datelor reale”, a conchis Bogdan Crucianu. În prezent, conform datelor Primăriei aferente sezonului 2022-2023, la sistemul de termoficare sunt branşate 22.706 apartamente. Acestora li se adaugă: 176 agenţi economici, 48 de instituţii publice, 72 de şcoli cu 106 clădiri aferente (91% din reţeaua preuniversitară), 9 spitale şi o parte din clădirile universităţilor de stat.