Minisummit europeano-african la Paris pe tema crizei migraţiei

Discuţiile de la Paris îi reunesc pe preşedinţii Ciadului Idriss Deby şi Ngerului Mahamadou Issoufou şi pe şeful Guvernului libian de unitate naţională Fayez al-Sarraj, ale căror ţări se află în centrul tranzitului migranţilor din Africa şi Orientul Mijlociu către coastele europene. Din Europa sunt prezenţi cancelarul german Angela Merkel, premierii italian Paolo Gentiloni şi spaniol Mariano Rajoy, dar şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini. Reuniunea de la Paris vizează să ”reafirme susţinerea Europei faţă de Ciad, Niger şi Libia în controlul şi gestionarea fluxurilor migratorii”, potrivit preşedinţiei franceze.

Ideea generală este ”ajutorarea ţărilor de tranzit în trei direcţii”, subliniază Elysée, şi anume ”controlul frontierelor lor cu Libia”, ”lupta împotriva trecătorilor” de migranţi şi punerea accentului pe azil, în vederea unei tratări a a dosarelor la faţa locului ”înainte ca migranţii să încerce traversarea infernală”. Europenii caută de mult timp o modalitate prin care să întrerupă rutele imigraţiei ilegale care tranzitează Mediterana. Un acord controversat cu Turcia, în 2016, a permis reducerea fluxurilor către Grecia.

Însă alte rute ale migraţiei încep să se redeschidă, şi anume cea de pe coasta Marocului către Spania, iar tragedia umană continuă la Mediterana, unde s-au înregistrat, începând din 2014, 14.000 de morţi. Africanii cer o susţinere mai mare şi se laudă cu rezultate, aşa cum face Nigerul, care afirmă că a redus cu 80% fluxul migraţiei la Agadez (nord), o placă turnantă a traficului de persoane. ”Lupta împotriva imigraţiei ilegale se duce pe două axe, dezvoltarea şi partea de securitate. Summitul de la Paris va reprezenta ocazia unui bilanţ şi obţinerii de sprijin”, afirmă anturajul preşedintelui nigerian Issoufou.

În 2015, la un summit pe tema migraţiei la Valletta, în Malta, UE a pus pe masă 1,8 miliarde de euro prin intermediul unui fond destinat ţărilor africane. Iar Uniunea a acordat, în iulie, un ajutor în valoare de zece milioane de euro Nigerului, în lupta împotriva imigraţiei clandestine – prima plată în cadrul unui program decis în 2016. Acest minisummit are loc după o multiplicare a iniţiativelor europene, însă dispersate, în vară. Din partea Franţei, Emmanuel Macron a anunţat în iulie înfiinţarea unor ”hotspot”-uri – centre de înregistrare a migranţilor – în Libia, Niger şi Ciad.

Prezenţa franceză a făcut rapid marşarier în Libia, din cauza condiţiilor de securitate, însă o delegaţie a Oficiuluii francez pentru protecţia refugiaţilor şi apatrizilor a fost trimisă, la începutul lui august în Ciad şi Niger. ”Nu este un lucru nou, aceste centre de tranzit există deja, iar noi cooperăm cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM)”, subliniază o sursă nigeriană.

Asociaţiile privesc cu îngrijorare aceste proiecte. ”Frontiera europeană este împinsă în ţări tot mai îndepărtate”, afirmă declară Eva Ottavy de la ONG-ul francez Cimade. La rândul său, Italia – care se află în prima linie a crizei migraţiei – şi-a înăsprit tonul, impunând un Cod de conduită ONG-urilor sau ameninţând cu blocarea intrării în porturile sale a navelor străine care transportă migranţi salvaţi pe mare.

Roma se întâlneşte, de asemenea, cu reprezentanţi din sudul Libiei, cu scopul de a pune la punct proiecte de dezvoltare alternativă traficului de migranţi. Liderul libian Fayez-al Sarraj, care controlează doar o mică parte a teritoriului acestei ţări aflate în haos, urma să le ceară statelor europene să exercite presiuni în vederea ridicării embargoului armelor impus de ONU în 2011, cu scopul de a-şi echipa Paza de Coastă şi grănicerii. Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la rândul său, că Paza de Coastă libiană ar trebui să fie susţinută în eforturile sale de opri fluxul migranţilor către Europa, avertizând totodată că nu va tolera o încălcare a drepturilor.

Publicitate și alte recomandări video