Fermierii ieseni au prins gustul fondurilor europene. In ultimele luni, 157 de ieseni au depus cereri la Directia de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) pentru a fi informati imediat ce vor veni banii de la Uniunea Europeana.

 Cei mai multi vor sa-si cumpere utilaje agricole. Altii vor sa isi faca ferme zootehnice, cei mai multi fiind interesati de fermele de capre, urmati de cei care vor sa dezvolte ferme de vaci si oi. „Este o tendinta in prelucrarea laptelui de capra, pentru care se obtin preturi bune pe piata europeana. Cei care vin la noi vor de multe ori sa puna bazele unei ferme de animale, dar sa isi asigure si posibilitati de prelucrare primara a laptelui. Fermele de oi nu sint atit de solicitate pentru ca proprietarii au posibilitati putine pentru a-si comercializa lina", a explicat Gheorghe Cojoc, director executiv adjunct al DADR.

Printre domeniile care par a fi atras atentia iesenilor se afla si agroturismul. „M-am gindit ca un camping ar fi o idee de succes mai ales pentru ca Dobrovat are potential turistic. In apropiere este o manastire a lui Stefan cel Mare, padure si aer curat. Stiu ca va fi nevoie de o caruta de documente, dar vin niste bani de la UE si e pacat sa ii risipim", a sustinut Constantin Baran.

Ieseanul este deja proprietar al terenului si  se asteapta ca investitia sa ajunga la 100.000 de euro, din care 60% vor fi fonduri de la Uniunea Europeana. „Am primit cereri si de la persoane care nu s-au ocupat pina acum de agricultura. O doamna a venit imediat ce am dat drumul la aceasta campanie si vrea sa isi creeze cu fonduri europene o ferma vegetala de 500 de hectare. Avem o cerere de la un fost politist care s-a ocupat de cultivarea plantelor medicinale, iar acum vrea sa isi construiasca o cabana turistica.  Vom avea astfel o imagine a domeniilor care prezinta interes in momentul in care vor veni primele fonduri UE pentru agricultura, mai ales ca sint unele localitati in care nu s-a realizat nici un proiect", a mai spus Cojoc.

Potrivit reprezentantilor DADR, 87 dintre solicitari au fost pentru modernizarea exploatatiilor agricole, 12 pentru investitii in industria alimentara si prelucrarea lemnului, 10 pentru diversificarea activitatilor din mediul rural, iar alte 40 de persoane, majoritatea reprezentanti ai autoritatilor locale, au optat pentru investitii in infrastructura.