Citi bani vor primi din ianuarie scolile si liceele din Iasi

Un elev din Iasi costa minim 15.000.000 lei anual
Experimentul finantarii pe elev a inceput la Iasi, ca de altfel in alte sapte judete, inca de anul trecut. In toata aceasta perioada, 18 gradinite, scoli si licee iesene au aplicat sistemul doar pe hirtie. Adica au estimat costurile pe elev, au intocmit un buget si au cheltuit bani fictiv.

De la anul insa, Ministerul restringe lista judetelor pilot de la opt la trei, iar in Iasi, aceleasi 18 unitati, printre care – Colegiile „Negruzzi”, „Racovita”, „I. C. Stefanescu”, „Bancila”, Grupul Scolar Economic nr. 3 si Scoala „Ion Creanga” Tirgu Frumos, se vor administra financiar doar pe baza noului sistem.
Dar ce presupune mai exact ca scolile sa fie finantate in functie de elev? Practic, scoala – insemnind dascali, elevi si parinti va fi propriul ei stapin. Astfel, fiecare director va intocmi la inceputul anului calendaristic un buget de cheltuieli, in care va tine cont de numarul elevilor din scoala si de anumiti indicatori. Directorul va calcula mai intii costul standard al unui elev, care cuprinde cheltuielile pentru salariile dascalilor, perfectionarea acestora, transport, manuale scolare, materiale pentru reparatii si fonduri pentru burse.
In scolile iesene, costul standard al unui elev este estimat la 15 milioane de lei, suma la care se adauga si alte costuri care tin de nevoile de dotare a scolii, de pregatire a cadrelor didactice, de mediul in care functioneaza unitatea – la tara sau la oras.
In stabilirea acestor costuri, venite sa completeze practic necesatitile fiecarei unitati in parte, se va tine cont de exemplu de tipul de incalzire folosit, de gradul de izolare a scolii si chiar de elevii cu nevoi speciale scolarizati. Sumele suplimentare costului standard vor face de fapt diferenta intre scoli.
„Vor exista si directori ce nu vor folosi banii numai in interesul scolii”
Aplicarea sistemului finantarii pe elev presupune insa si responsabilizarea directorilor. Scoala devine practic ordonator de credite, ceea ce presupune ca directorii au mina libera sa cheltuiasca banii in functie de prioritati. „Daca pina acum, consiliile locale erau ordonatoare de credite, din ianuarie 2007, Ministerul va fi principalul ordonator, consiliile locale ordonatorul secundar, iar scoala ordonator tertiar. Practic, puterea decizionala a directorului va creste substantial”, a precizat Camelia Gavrila, sefa ISJ Iasi.
Directorii scolilor iesene spun insa ca aceasta masura ar putea crea unele probleme. „Acesta ar putea fi un punct slab al noului sistem de finantare. Vor exista probabil si directori care nu vor folosi banii numai in interesul scolii. De aceea vor fi necesare controale riguroase”, spunea chiar la lansarea ideii de catre Minister, Seryl Talpalaru, directorul Colegiului „Racovita”, care acum s-a aratat sceptic in privinta aplicarii noului sistem de finantare din 2007.
„Nu cred ca exista vointa politica pentru aplicarea finantarii pe elev. Daca era, sistemul functiona de mult. Trebuie pus pe roate odata si gata!”, a adaugat Seryl Talpalaru. „Proiectul finantarii pe elev este mult prea ambitios pentru puterea financiara a oraselor”, crede la rindul lui directorul adjunct al Colegiului Negruzzi”, Florin Iancu.
„E o nebunie ce se intimpla. Nimic nu e clar”
Dincolo de scepticism, cei mai multi directori ai scolilor iesene implicate chiar in pilotarea finantarii sint bulversati. Acestia nu stiu care va fi ruta repartizarii sumelor bani, ce se va intimpla concret cind vor primi finantarea. „Nu exista nici un fel de reglementare legislativa, ceea ce creeaza confuzie. E o nebunie ce se intimpla. Nimic nu e clar. Nu se stie de exemplu cind vom primi acesti bani. Toata lumea intelege ca sumele vor veni la inceputul anului si directorul are grija sa ii distribuie lunar”, a spus Florin Iancu.

Contabila-sefa a ISJ, Adriana Aftanase, spune ca „administrarea conturilor scolilor se va face lunar”. Directorii se tem insa ca cheltuielile reale din scoli vor depasi sumele alocate de Minister. „Atunci ne vom trezi in situatia ca Ministerul sa arate cu degetul spre directori, singurii ce vor fi trasi la raspundere, spunind ca nu au fost in stare sa cheltuiasca judicios banii”, a mai spus Iancu.
De asemenea, directorii au nelamuriri in privinta salarizarii. Mai intii s-a vorbit despre o indemnizatie de aproape 50% a salariului, cind de fapt, directorilor implicati in proiect li s-a recalculat doar leafa pe baza vechimii maxime.
Calculul este insa avantajos doar pentru directorii aflati la inceputul carierei, dar nu si pentru cei aflati in prag de pensie. Dascalii ieseni sint cu atit mai sceptici, cu cit Ministerul incearca sa aplice proiectul, chiar si la nivel de experiment, de aproape trei ani.
Si acum, in 2006, totul se afla de fapt la nivel de idei. „Intr-adevar, nu se stie nimic concret si sigur si probabil vor fi necesare niste precizari suplimentare ale Ministerului pina cind vor exista modificari legislative”, a spus Camelia Gavrila, care face parte si din grupul de lucru de la nivel national in proiectul descentralizarii.