Iata noile muzee satesti!

Printr-un program european de reabilitare a bazei materiale din invatamintul profesional si tehnic, initiat in vara lui 2004, 14 scoli de arte si meserii din judet, transformate de anul trecut in licee tehnologice (ciclul inferior), si-au facut dotari consistente pentru orele de practica. In total, s-au alocat fonduri PHARE in valoare de aproape 9 milioane de euro. In mod paradoxal, desi au in prezent echipamente care nu se gasesc nici in facultatile de profil, o parte din aceste unitati scolare ramine de la an la an cu tot mai putini elevi.

"In acest an, in clasa a IX-a si a X-a avem 50 de copii pentru ambele profiluri, respectiv agricultura si textile. Deoarece nu avem elevi, si nici spatiu ca sa realizam doua clase de-a IX-a pentru ambele profiluri, le constituim prin alternanta. De exemplu, in acest an, clasa a IX-a este de profil agricultura, iar clasa a X-a de profil textile, urmind ca la anul a IX-a sa fie pe textile si a X-a pe agricultura", a precizat directoarea Scolii de Arte si Meserii din Focuri, Ionela Pentiuc.

Pe fondul scaderii numarului de elevi si al diminuarii numarului de ore de practica la jumatate fata de anii trecuti, investitia consistenta de fonduri europene in achizitionarea de utilaje si echipamente pentru instruirea practica a elevilor poate fi considerata nerentabila si la scolile de arte si meserii din judet, precum cele din comunele Victoria si Cozmesti.

Pregatesc confectioneri si agricultori, dar se cer brutari

Scoala de Arte si Meserii din comuna Focuri se mindreste cu doua ateliere dotate cu echipamente de ultima generatie, pe care le-a inaugurat in 2008. Acestea functioneaza intr-un corp de cladire pe care scoala l-a reabilitat cu 200.000 de euro prin programul european Phare Tvet 2005.

Cei 26 de elevi din clasa a IX-a care urmeaza in acest an scolar profilul agricultura au la dispozitie un parc de utilaje agricole si un laborator in care ajung de doua ori pe saptamina. "Avem aparate pentru masurat temperatura si umiditatea din aer si din sol, mai multe tipuri de microscoape, inclusiv cu proiector, tot felul de cintare pentru probele de seminte, cintare pentru animale, echipamente de protectie si chiar aspirator pentru caii de rasa", a trecut in revista o parte din aparatura din laborator profesoara Oana Militaru.

Mare parte din echipamente este nefolosita insa, intrucit timpul alocat pentru practica e prea putin. "Fata de anul trecut, practica e la jumatate. Pe saptamina sint alocate 5 ore pentru disciplinele de specialitate si trei pentru instruirea practica cu tot cu laboratorul", a precizat profesoara.

Atelierul de croitorie, unde elevii de clasa a X-a intra mai des – in fiecare zi cite o ora – are tot ce ii trebuie pentru a pregati viitori confectioneri. "Avem cu ce sa lucram, dar nu este timp. Nici bine nu te apuci sa lucrezi ceva, ca se termina ora. Copiilor le place, prezenta e buna la practica, pentru ca vor sa invete, plus ca ceea ce confectioneaza aici, in general din materialul lor, iau acasa. Fetele si-au cusut aici rochii si fuste, uniformele, fete de perna si de plapuma, iar acum facem perne decorative", a explicat instructoarea Elena Cotofanu.

Cele citeva firme din comuna nu au nevoie insa nici de agricultori, si nici de confectioneri. "In Focuri, avem o fabrica de piine si patroana de aici ar fi angajat copii de la noi, dar nu pregatim brutari. Iar ca sa ne reprofilam in functie de posibilitatile de angajare in zona a absolventilor nu avem cum. Nu este vorba doar de faptul ca nu ne permit reglementarile si metodologia, ci si de faptul ca avem dotari importante facute pe cele doua profiluri – in jur de 700.000 de euro – , pe care nu avem cum sa le transferam in alta parte", a explicat directoarea de la SAM Focuri, Ionela Pentiuc.

Cind doi se bat, pierde comuna

Dotarea materiala pentru a pregati brutari si patiseri o are insa Scoala de Arte si Meserii din Tibana, care nu duce nici lipsa de elevi (peste 170 de elevi clasele IX-XI). Insa, laboratorul proiectat si dotat pentru a fabrica produse de panificatie si pentru a prelucra lapte nu este inca functional din cauza intirzierii racordului la utilitati, urmind sa fie dat in folosinta din primavara, potrivit promisiunilor.

S-a ajuns aici pe fondul sicanelor, din vara, dintre directorul scolii si primar. Conflictul a fost aplanat intre timp, dar problema atelierelor nu a fost rezolvata.

Cu o situatie similara celei de la SAM Focuri se confrunta si SAM Victoria, care si-a dezvoltat baza materiala necesara instruirii practice tot pentru profilurile agricultura, respectiv industrie textila. "In total sint 54 de elevi, clasa a IX-a si a X-a, ambele profiluri. Nu ne permitem sa formam in fiecare an cite o clasa pentru fiecare profil, fiindca sint elevi putini, de aceea intr-un an avem a IX-a la textile, iar in urmatorul a IX-a la agricol", a mentionat directoarea de la SAM Victoria, Luminita Aborsei.

Nici la Scoala de Arte si Meserii din comuna Cozmesti nu sint mai multi copii care sa se bucure de investitia consistenta facuta in cadrul programului Phare Tvet 2005. Aici, elevii din clasele a IX-a si a X-a, 34 la numar, au la dispozitie un laborator cu sapte simulatoare auto de ultima generatie, cu ajutorul carora invata sa conduca masinile agricole din dotare. "Sintem singura unitate de invatamint din judet care are asa ceva. Nici scolile de soferie din Iasi nu au astfel de simulatoare", a spus mindru directorul de la SAM Cozmesti, Neculai Diaconu, in timpul unei vizite pe care reporterii "Ziarului de Iasi" au facut-o acolo la sfirsitul lunii septembrie.

"E o proasta orientare in calificarea fortei de munca"

Presedintele Asociatiei pentru Educatie si Cercetare (Edu Cer), Stefan Vlaston, considera ca fostele scoli de arte si meserii ramin fara elevi nu doar pe fondul scaderii generale a populatiei scolare, cit mai ales din cauza ca filiera tehnologica si profesionala a pierdut prea mult teren in favoarea liceelor teoretice si vocationale.

"E o proasta orientare in calificarea fortei de munca, avind in vedere ca 80% din joburile de pe piata muncii sint pentru absolventii de la filiera tehnologica. In Ungaria, sint mai putine locuri la teoretic, fiindca ei au ajuns sa considere ca dintr-un liceu teoretic iesi «neterminat», nepregatit pentru un loc de munca. In plus, poate ca ar trebui sa se intimple si la noi ca in Franta, unde, pentru a urma o facultate cu profil tehnic, trebuie sa fii obligatoriu absolvent de liceu tehnologic. Din fericire, noul proiect de Lege a Educatiei reintroduce scolile profesionale cu o durata de studiu de la 6 luni la 2 ani", a semnalat Stefan Vlaston.