Sarcina in numele stiintei

In jur de 80% dintre doctoranzii de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" nu si-au sustinut teza de doctorat la data prevazuta in contract, in 2010. Astfel, doar 49 dintre cei 235 de doctoranzi care s-au inscris in program in toamna anului 2007 s-au incadrat in termen. Ceilalti au solicitat intreruperi sau prelungiri de pina la doi ani pe motive medicale sau crestere copil. Numarul celor care nu reusesc sa-si sustina teza de doctorat la timp este tot mai mare de la an la an. Asta dupa ce, in 2005, programul de doctorat a trecut, in regim Bologna de la 4 la 3 ani. Conducatorii scolilor doctorale au declarat ca 3 ani nu este suficient pentru un tinar sa redacteze o teza de doctorat valorosa, iar cei care totusi o fac, ori sint exceptii, ori nu indeplinesc standardele de calitate. O noua prevedere din noua Lege a Educatiei vine ca o solutie la problema tinerilor cercetatori. Potrivit acesteia un an de la masterul stiintific poate fi echivalat cu anul intii de la doctorat.  

Un an in plus

Maria Guraliuc este doctorand in anul al II-lea la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice. A declarat ca doctoratul de trei ani este doar o versiune oficiala si ca de fapt majoritatea colegilor ei termina doctoratul in termenul "clasic" de 5 ani. "Consider ca cei trei ani prevazuti pentru finalizarea tezei de doctorat sint total insuficienti. In primul an de studiu au fost introduse examene in sesiune si nu prea ai timp pentru activitatea de cercetare, ceea ce nu mi se pare normal. Doctoratul trebuie sa se axeze exclusiv pe partea de activitate de cercetare pe o tema, care aduce o noutate intr-un anumit domeniu", a declarat Maria Guraliuc. Ea a precizat ca nu va reusi sa termine lucrarea in trei ani, asta pentru ca are un serviciu, care ii ocupa majoritatea timpului. "Mi-ar mai trebui cel putin un an universitar. Daca nu finalizez doctoratul in trei ani, termenul prevazut de lege, am posibilitatea sa il prelungesc, insa trebuie sa achit contravaloarea taxei de scolarizare, daca nu am probleme medicale. La facultatea mea taxa anuala este de 4.000 de lei. De unde sa iau acesti bani?", s-a intrebat Maria Guraliuc. Cazul tinerei nu este singular. Majoritatea doctoranzilor de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" nu reusesc sa isi indeplineasca obligatiile prevazute in contractul incheiat cu institutia.

Exceptia a devenit regula

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" a reusit sa intrevada aceste dificultati la nivelul scolilor doctorale inca din 2006, al doilea an pentru inscrierile la studii de doctorat dupa sistemul Bologna, actualizind  Regulamentul Institutiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), adoptat pe 17 iulie 2006. Conform regulamentului, in cazuri exceptionale, la cererea doctorandului avizata de conducator si de scoala doctorala, conducerea IOSUD poate acorda prelungirea Programului de Cercetare stiintifica. Cazurile exceptionale presupun imbolnavirile pe o perioada indelungata sau casatoriile si aparitia copiilor, acestea necesitind a fi certificate cu actele corespunzatoare. Cu toate acestea, se pare ca la Universitatea "Al.I. Cuza" (UAIC) exceptia, adica cererea de prelungire, a devenit normalitate. Aproximativ 80% dintre cei care s-au inscris la studii de doctorat in 2007 au cerut dupa incheierea termenului, in 2010, prelungiri pentru a-si putea finaliza redactarea tezei de doctorat. Mai exact, dintre 235 de doctoranzi, anul trecut au reusit sa-si sustina teza doar 49.

Incurcati de birocratie

La Facultatea de Istorie si Facultatea de Drept, anul trecut, nici un doctorand dintre cei inscrisi in 2007 nu si-a sustinut teza si a cerut prelungiri de pina la doi ani. Decanul Facultatii de Istorie, prof. Florin Platon, a declarat ca la stiintele umanistice este dificil sa redactezi o teza de doctorat in 3 ani. "Aici intra si exigenta conducatorilor de doctorat, care accepta aminari. Asta pentru ca ne dorim sa faca teze cit mai bune. Uneori, acestia se incadreaza in termen, dar tezele lor nu indeplinesc standardele de calitate, si atunci le recomandam sa mai lucreze. Doctoranzii de la istorie trebuie sa lucreze cu arhivele, unde iti trebuie aprobari speciale, chestiuni birocratice, care incetinesc procesul de cercetare", a declarat prof. Florin Platon. La Facultatea de Drept, toti doctoranzii sint inscrisi in regim de fara frecventa, toti au cerut prelungiri de termen de un an. "La noi, toti doctoranzii lucreaza, toti au servicii in domeniul juridic si evident, mai putin timp la dispozitie. Ei, fiind la fara frecventa trebuie sa redacteze o teza in 3 ani, ca si cei inscrisi la zi, ceea ce este un efort mare", a declarat prof. Tudorel Toader, decanul Facultatii de Drept.

Se poate intoarce roata?

Situatia este similara si la celelalte scoli doctorale de la UAIC. La Facultatea de Informatica, Facultatea de Chimie si Facultatea de Teologie, doar cite un singur tinar cercetator din 5 si-a sustinut teza de doctorat anul trecut. Sefii de scoli doctorale de aici invoca partea experimentala ca motiv principal pentru neincadrarea in termen a doctoranzilor. "La noi, tinerii trebuie sa petreaca foarte mult timp in laborator facind experimente, si atunci ar trebui macar inca un an ragaz pentru finalizarea tezei de doctorat", a declarat prof. Dumitru Ganju, decanul Facultatii de Chimie. De aceeasi parere este si prof. Gheorghe Grigoras, decanul Facultatii de Informatica, care a precizat ca doctoranzii care reusesc sa-si termine teza de doctorat la timp fie sint exceptii, fie au inceput sa lucreze la teza si inainte sa se fi inscris in programul doctoral. La Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, din 51 de doctoranzi, doar 12 si-au sustinut teza de doctorat la termen. Dintre acestia, 6 au cerut inreruperi pe diverse motive medicale si crestere copil, iar 33 de doctoranzi au solicitat prelungiri in regim cu taxa. "Nu se poate face un doctorat serios in trei ani. Tinerii inscrisi in program iau cite 800 de lei bursa lunar, multi dintre acestia sint si la "cu taxa", si atunci la sfirsitul celor trei ani nu poti sa iesi in mediul academic cu un produs sub nivel. Pe de alta parte, cred ca programele doctorale de tip POSDRU, a caror prima generatie va finaliza studiile in aceasta toamna, vor demonstra ca doctoratul se poate face si intr-un termen mai scurt, adica trei ani. Acolo va fi invers, 80% dintre doctoranzi vor sustine teza la timp. Asta le impun contractele pe care le-au semnat. Programul POSDRU ii obliga pe doctoranzi sa fie mai harnici, dar nu mai performanti in plan stiintific", a declarat Ion Pohoata, director la Scoala Doctorala de Economie si managerul proiectului de burse doctorale POSDRU.

O solutie posibila

Ca o solutie la problema doctoranzilor vine o prevedere din noua Lege a Educatiei Nationale. Potrivit acesteia, un an de  la masterul stiintific poate fi echivalat cu anul intii de la doctorat. Profesorul Gheorghe Iacob, prorector programe masterat si doctorat de la UAIC, a explicat cum se va implementa exact acest demers. "Din toamna, masteratele vor fi impartite pe trei categorii, masteratele profesionale, cele "clasice", masterate stiintifice, care prevad studii avansate si masterate didactice. Astfel, masteratul stiintific va fi gindit ca un masterat care pregateste viitorii doctoranzi. Anul intii de la masterul stiintific va fi echivalat cu anul intii de la scoala doctorala. Astfel, daca pina acum la doctorat era primul an de studii avansate si doi ani de cercetare de la toamna, tinarul va avea 3 ani de cercetare in cadrul scolii doctorale", a declarat Gheorghe Iacob. Profesorul a precizat ca Biroul Senat de la UAIC a stabilit deja ca la masteratul stiintific vor fi numai locuri bugetare, proportionale cu numarul de locuri care vor fi scoase la admitere la scoala doctorala.