Disputa in lumea arheologiei bacauane

Articolele aparute in "Ziarul de Bacau" referitoare la cautatorii de comori care devasteaza siturile arheologice din judet nu au lasat indiferente autoritatile locale. Mai mult, afirmatiile facute de istoricul Viorel Capitanu, fost director al Muzeului Judetean de Istorie, au scos in evidenta divergentele de opinii ale istoricilor din urbea noastra fata de acest fenomen.
Profesorul Ioan Mitrea, profesorul Alexandru Artimon si directorul Muzeului de Istorie, Lacramioara Stratulat, au reactionat la articolele nosatre, prin care semnalam ca vechile situri arheologice au ajuns tarimul hotilor, iar bani pentru noi explorari nu mai sint. " Ministerul Culturii, Muzeul Judetean de Istorie si Directia Judeteana pentru Culte, Cultura si Patrimoniu Cultural ar trebui sa ceara arheologului Viorel Capitanu sa astupe si sa conserve cetatea de la Racatau (Tamasidava), spune Ioan Mitrea. Astfel, ar disparea sau ar fi diminunata tentatia de braconaj arheologic si s-ar conserva unele profiluri. Pe de alta parte, a conchis Mitrea, cred ca arheologul care a sapat la Racatau are obligatia morala sa puna pe masa monografia asezarii. Din pacate, Capitanu nu si-a pregatit un om care sa-i continuie opera, fapt care reprezinta o mentalitate gresita, deoarece arheologia nu incepe si nu se termina cu noi ".
Profesorul Alexandru Artimon, cunoscut datorita cercetarilor efectuarte la Curtea Domneasca de linga biserica Precista din Bacau, lucreaza actualmente pe doua fronturi: la Muzeul de Judetean de Istorie si la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, fapt ce-i confera un plus de autoritate in cele afirmate. "La Tamasidava, cercetatorul a lasat deschise santurile arheologice, ceea ce da posibilitatea oricarui neavenit sa scormoneasca". Despre eventualele comori ce-ar fi putut fi descoperite, Artimon crede ca "daca ar fi fost aici vreo comoara, s-ar fi descoperit in zeci de ani de sapaturi. Oricum, noi am atentionat organele abilitate, adica primaria, sa aiba grija de siturile arheologice, deoarece in atributiile primarului intra si protectia si supraveghere a patrimoniului".
Lacramioara Stratulat, directoarea Muzeului Judetean de Istorie "Iulian Antonescu", este si ea suparata pe Viorel Capitanu. "Prin eforturile depuse de Muzeul de Istorie, singurul santier care a primit finantare este Racataul. Fondurile alocate sunt importante, 50 de milioane de lei, si prin ele se urmareste terminarea lucrarilor incepute la Tamasidava", sustine Lacramioara Stratulat. Simplu pensionar, Viorel Capitanu, despre care Hadrian Dacoviciu a afirmat ca "este descoperitorul asezarii dacice de la Racatau, una dintre cele mai importante din Moldova si intreaga tara, cu o tehnica exemplara de sapaturi", a justificat reprosurile aduse de colegii sai. "Pe santierul de la Tamasidava am lucrat aproape 40 de ani. Problema unor potentialii ucenici la acest sit arheologic este o chestiune care tine de institutiile de invatamint superior, nu de mine. Oricind este binevenit un tinar cercetator sa preia conducerea acestui santier", a afirmat Viorel Capitanu.
Cit despre asteptata monografie, Viorel Capitanu spune ca lucreaza de ani de zile la monografia cetatii Tamasidava. "Toate descoperirile au fost facute publice in 30 de comunicari si raportate, si publicate intr-un volum special scos de Ministerul Culturii. De altfel, monografia este gata in proportie de 80 la suta", spune descoperitoruil Tamasidavei. Dincolo de cortina unor asemenea dispute, atitudinile polemice sint binevenite. Semn ca unora le mai pasa de ce se intimpla in judet. (Constantin GHERASIM)