Gil Ionita a urcat sa concerteze pe cea mai inalta scena

Cunoscutul cintaret de muzica folk Gil Ionita a fost condus, ieri, pe
ultimul drum. Slujba de inmormintare a avut loc la biserica Sfintul
Gheorghe, de unde cortegiul a plecat spre cimitirul „Sarata”. Un
sobor din patru preoti, in frunte cu protopopul Vasile Radu, a
oficiat slujba de inmormintare. Alaturi de familia indoliata au fost
colegii de breasla ai celui raposat. Avocati, procurori, juristi au
venit din tot judetul pentru a-l conduce pe ultimul drum pe cel care
a fost si avocatul Virgil Ionita. Lor li s-au adaugat oameni de cultura
din Bacau, pictori, scriitori si cintareti de muzica populara. Nu au
lipsit scriitorul Ovidiu Genaru, pictorul Mihai Chiuaru, presedintele
Uniunii Artistilor Plastici filiala Bacau, cintaretul de muzica populara
Anton Achitei. Dintre vechii folk-isti, alaturi de care Gil Ionita a
ridicat in picioare salile, au venit sa fie alaturi de el, pe ultimul
drum, Florin Sasarman din Cluj si Vali Serbu din Alba.
Peste 100 de persoane i-au adus ieri omagiu celui care a incintat
generatii intregi, cintaretul Gil Ionita. Virgil Ionita s-a nascut in
1952, la Onesti. In 1975 a absolvit Facultatea de Stiinte Juridice
„Al. I. Cuza” din Iasi. Dupa absolvire, a lucrat ca jurisconsult la
I.P.E.P Bacau, apoi ca avocat in cadrul Baroului Bacau. In timpul
studentiei, s-a lansat ca solist de folk, infiintind grupul „Folk 73”.
Apoi, a participat cu succes la spectacolele cenaclului lui Adrian
Paunescu, „Flacara”. Colaborarea cu poetul Paunescu si cenaclul
lui s-a concretizat in doua perioade. Prima, intre 1973 si 1975, si,
dupa o pauza de citiva ani, a revenit in forta in perioada 1981-
1987. In 1983 a fost distins cu doua premii speciale ale cenaclului
lui Adrian Paunescu, pentru creatie si compozitie. Melodii ca „Din
batrini”, „Latinitatea striga din transee”, „Adio, piine neagra!”,
„Lasati-ma sa merg pe bicicleta”, „Capul lui Mihai Viteazul”,
„Juramint la Putna”, „A treia pace mondiala”, „Spalatoria din
Tribunal”, „Cintec pentru artisti” si „Balada pentru viitor” nu vor fi
uitate niciodata de generatia folk.
Gil Ionita a lasat in manuscris romanul „Canalagii” si volumul „De
ce rid grefierii”, precum si un CD cu 17 melodii, majoritatea
pieselor fiind creatii proprii. Timpul nu a mai avut rabdare cu el, iar
Gil Ionita a trecut la cele vesnice duminica dimineata. In mintea
prietenilor va ramine mereu acelasi om dintr-o bucata, sincer si
deschis, mereu cu vocea si chitara pregatite. Adio, Gil Ionita.
(Claudiu TANASESCU)