Caută 
9 MIN
"Data viitoare iti dau foc la magazin, iti omor familia si pe tine, daca nu platesti!"
Primul care a avut curajul sa se adreseze autoritatilor judiciare si sa-i demaste pe cei care pretindeau "taxe" pentru a fi sub "protectia" lor a fost Daniel Niculae, patronul "Flex Consulting" SRL, in aprilie 1999.
Niculae facuse afaceri cu firma "RO-IT" din Bucuresti timp de patru ani si ii era dator cu 13.000 de dolari. Aflind acest lucru, Laurentiu Bocanet l-a contactat pe patron, solicitindu-i, in repetate rinduri, suma de 3.000 de dolari "pentru ca datoria catre RO-IT sa se stinga prin compensare in trei". Fiind convins ca este vorba de o intimidare si de extorcare de bani, Daniel Niculae a refuzat, desi santajistul i-a spus ca, in acest caz, "n-o sa-l mai caute el, or sa-l caute altii".
Amenintarile au inceput sa fie puse in practica. In noaptea de 15/16 aprilie 1999, autoturismul marca "Volvo 940 GL" – apartinind "Flex" – care era parcat in intersectia Calarasi – Danubiu (vizavi de "Flex Food") a fost minjit cu spray albastru, totodata atacatorii taindu-i si cauciucul din stinga fata. A doua zi, un necunoscut l-a contactat pe mobil pe Daniel Niculae si l-a avertizat: "Data viitoare iti dau foc la magazin, iti omor familia si pe tine, daca nu platesti."
Temindu-se de alte represalii, patronul "Flex" l-a contactat pe fostul procuror Daniel Radu – consilier juridic la "Eleny" SRL – si l-a rugat sa-i intermedieze o intilnire cu Bocanet, stiind ca cei doi se cunosc. Intilnirea a avut loc in autoturismul lui Radu, "Bica" reprosindu-i patronului: "Doreai sa astept pina platesti tu?"
Fara a ceda presiunilor si amenintarilor, Daniel Niculae a sesizat Parchetul, pe 23 aprilie 1999, din acel moment, prim-procurorul Ivan declansind, in cel mai mare secret, "razboiul taxelor de protectie", soldat cu incatusarea lui Bocanet, a lui "Nelutu", "Dromaderu", "Giscanu" si a altor indivizi implicati in astfel de "afaceri" necinstite.
Bocanet, "serif" la restaurantul "Condor"
In urma cu un an, Nicolae Dobre, administratorul SC "Don Impex" SRL – care detine restaurantul "Condor" – l-a angajat la societate pe Laurentiu Bocanet, pe care il folosea "pentru asigurarea ordinii in local, stiindu-l cunoscut in lumea interlopa a Brailei si dispunea de «tineri» care puteau sa-i sperie pe cei care faceau scandal in restaurant". De altfel, potrivit declaratiilor lui Dobre, in mai 1999, a luat legatura prin telefon cu Bocanet si i-a solicitat sa vina la restaurant, ca este un betiv acolo "care facea scandal". Printre cei trimisi sa "faca ordine" la "Condor" – de catre Bocanet – s-a aflat si Iulian Florescu, zis "Giscanu". Ceilalti batausi, "Fane", "Bursonu", "Relu" si "Afet" n-au putut fi identificati.
Despre "Nelutu" si amicul sau Laurentiu, prim-procurorul Ivan spune ca "urmareau sa-si asigure influenta in anumite zone ale orasului, prin violenta si folosindu-se uneori si de actiunile Politiei (…) conduc o grupare de crima organizata, in a carei componenta intra circa 150 de indivizi".
Cazul "Gigi Maroc"
Mariana Raducanu impreuna cu concubinul ei, Gigi Mihai, zis "Maroc", au o asociatie familiala si vind flori in zona Pietei Concordia (Calarasi colt cu Mihai Bravu). In mai 1999, ei au stat ascunsi in Simileasca-Buzau, in cartierul tiganesc, pentru ca Bocanet le cerea 10 milioane de lei (imprumutati), la care le fixase o dobinda lunara de 5 milioane de lei. De la sfirsitul lui mai, pina in noiembrie 1999, Mariana si Gigi i-au dat inculpatului cite 500.000 de lei saptaminal, intrucit "stiau ca este periculos si ca e in stare sa puna pe cineva sa-i omoare". Oamenii lui Bocanet ii "vizitau" deseori pe cei doi comercianti, cerindu-le ba dolari, ba marci. Astfel, in septembrie 1999, la domiciliul acestora au venit Nicu Adamita si "Mosu" (Eugen Ghinea). De frica, Gigi s-a ascuns sub pat. Adamita – care in prezent se sustrage urmaririi penale – inarmat cu un cutit, a amenintat-o pe femeie ca, daca nu ii da bani, "o sa-i omoare si-i va supune la perversiuni". In alta zi, Adamita l-a batut pe "Maroc" chiar la poarta locuintei, cerindu-i 600 de marci. Maroc a fost batut chiar si la taraba de flori, de catre "Mosu" si un alt individ. Totul se rezuma la "Mai, cioaro, mi-ai pregatit banii?" dupa care urmau loviturile. Acuzarea mai precizeaza ca, la indemnul lui Bocanet, Gigi Maroc a plecat cu sora lui, Nuta, "la produs", in Turcia. Nuta n-a reusit sa treaca la vama, insa mai tirziu a ajuns in Turcia si i-a dat lui Laurentiu Bocanet diferite sume de bani, in valuta. Anchetatorii au reusit sa-l identifice si pe celalalt "recuperator" venit impreuna cu "Mosu" la taraba cu flori, in persoana inculpatului Mihaita Puscasu.
"Cetatenilor le era frica sa dea declaratii"
Argentin Nita, de la depozitul SC "Interbrands Marketing Distribution" SRL, a fost pus si el sub acuzatie intrucit – sustine Gheorghe Ivan – s-a asociat cu alti indivizi, in primul rind cu Laurentiu Bocanet, ca sa colecteze "taxe de protectie" de la persoane de sex feminin, bineinteles prin constringere. Un exemplu in acest sens este cel al Nicoletei Matei, confectioner la "Mistral" SRL Braila, despre care inculpatul a sustinut ca ar fi "imprumutat-o" cu 800.000 de lei, la cererea "amicului" Bocanet. Nicoleta insa a declarat ca nici n-a auzit de Laurentiu Bocanet, iar de la Argentin – pe care totusi il cunoaste – n-a imprumutat niciodata bani. Intrucit femeia "nu era solvabila", Bocanet i-a transmis lui Nita ca, la nevoie, "ii da trei pusti sa o astepte de la serviciu si sa o tunda in cap". Din fericire, acest lucru nu s-a intimplat.
Stiind probabil ce-l asteapta, Bocanet nu s-a prezentat la Parchet atunci cind a fost citat, pe 20 octombrie 1999. In schimb, a fost capturat de politisti noua zile mai tirziu, la blocul A33 de pe strada Rosiori, unde statea ascuns.
Prim-procurorul Ivan a gasit, se pare, o explicatie la faptul ca, ani la rind, cei care se ocupa cu extorcarea de bani, si-au vazut nestingheriti de treaba: "Desi in Braila era de notorietate faptul ca inculpatii colectau «taxe de protectie», totusi Politia si Parchetul nu puteau descoperi aceste fapte, deoarece cetatenilor le era frica sa introduca plingeri sau sa dea declaratii in calitate de martori."
Relu Marian Sinc, martor in dosarul procurorului Ivan, a declarat ca, intr-adevar, "Nelutu" si Bocanet umblau prin oras cu mai multi tineri cu care faceau "combinatii", printre care: "Dromaderu", "Floc", Fane "Taranu", Nicu Adamita, "Fantoma", "Giscanu" si "Comitet". De altfel, era de notorietate ca "oamenii" lor sint in "razboi" cu cei ai lui Titel Cracanatu’.
Stoian Ion Sebastian "stapineste" centrul Brailei, Viziru, Chercea, Calea Calarasilor
Potrivit anchetatorilor, incepind cu ianuarie 1999, Ion Sebastian Stoian, zis "Nelutu", i-a pretins lui Vasile Petcu, zis "Tica Valutistu", taxa de protectie pe motiv ca acesta are un atelier foto linga restaurantul "Aladin", in "zona" controlata de el. Intrucit acesta a refuzat, au inceput amenintarile cu moartea pina cind, in iunie anul trecut, Tica i-a dat lui Nelutu 200 de dolari. Era insa prea putin, pentru ca "Valutistului" i s-a pretins sa plateasca aceasta suma lunar. Deoarece Vasile Petcu n-a mai "cotizat", pe 21 septembrie 1999, trei indivizi mascati trimisi de "Nelutu" – "Vampiru", "Fantoma" si "Giuliano" – au dat buzna in atelierul foto de linga "Aladin" si l-au facut "ferfelita" pe Tica cu cutitele, apoi l-au asezat in stil mafiot, pe un fotoliu. Abia scapat cu viata, partea vatamata a declarat ca "Nelutu" conduce o grupare antisociala cu "locotenenti" in subordine, avind ca zona de influenta centrul Brailei, cartierele Viziru si Chercea si Calea Calarasilor, de unde colecteaza taxe de protectie de la diferiti comercianti, terorizind populatia municipiului.
In replica, "Nelutu" avea sa declare ca il cunoaste pe Tica Valutistu de 10 ani, insa a negat ca i-ar fi cerut bani drept taxa de protectie. El a recunoscut, totusi, ca se afla in divergente cu acesta, pentru ca face parte din gruparea lui Titel Cracanatu’.
Pe 22 octombrie 1999, Vasile Farcas, zis "Sile Ghiuri", a depus la rindu-i plingere la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila, sesizind faptul ca, din noiembrie 1998, Nelutu i-a pretins prin constringere cite 200 de dolari lunar drept taxa de protectie si ca i-ar fi dat in acest fel 2000 de dolari.
Conform anchetei, Farcas are o asociatie familiala cu ajutorul careia si-a deschis un parc de distractie pentru copii, pe faleza Dunarii. Nelutu si oamenii lui i-au pretins cite 200-300 de dolari pe luna pentru ca se afla in zona lui de influenta. Initial, Ghiuri a refuzat, fiind amenintat ca daca nu va plati taxa, va avea probleme pentru ca, a spus Nelutu, "are de crescut o armata". In acest fel, Sile a inceput sa-i plateasca temutului "boss" cite 200, 300 sau 400 de dolari, in functie de solicitari.
In vara lui 1999, la domiciliul lui Ghiuri si-au facut aparitia "Nelutu" si "Giscanu", care i-au spus ca "a ramas in urma cu plata a 800 de dolari" si ca daca nu va plati "i se vor rupe picioarele si i se va da foc la tot". Cu aceasta ocazie, Nelutu a adaugat ca "mai are de taiat pe Sile Ghiuri, pe Bebi Bobirca si pe procurorul care l-a arestat".
La aceste acuzatii, Nelutu a declarat ca l-ar fi imprumutat pe Ghiuri cu 2000 de dolari pe care nu i-a mai restituit, motiv pentru care ar fi depus chiar plingere la Politie.
"Desi nu au locuri de munca, inculpatii si-au permis sa imprumute sume fabuloase in dolari"
Pe 20 ianuarie 2000, Suraj Petcu a sesizat Parchetul, sustinind ca "Giscanu" si "Bocanet" i-au pretins prin amenintare sa plateasca 150 de dolari dobinda pentru suma de 300 de dolari imprumutata de la ei. Astfel, in ianuarie 1999, Petcu a imprumutat 300 de dolari de la Giscanu, intelegindu-se cu acesta sa-i restituie banii in termen de o luna, plus o dobinda de 150 de dolari. In februarie, Suraj i-a platit creditorului 150 de dolari, insa acesta a continuat sa-l ameninte si sa-i ceara bani. Pina in mai 1999 partea vatamata i-a dat lui "Giscanu" 600 de dolari, insa i s-au mai solicitat alti 450 de dolari si in octombrie 1999 inca 900 de dolari. In total, pentru suma de 300 de dolari imprumutata, Suraj Petcu a fost obligat sa plateasca sub amenintare 1100 de dolari camata.
In urma cu citeva zile, prim-procurorul Gheorghe Ivan a definitivat cercetarile in cazul "Razboiul taxelor de protectie" si a dispus trimiterea in judecata a lui Laurentiu Bocanet, Argentin Nita, Marian Dragu zis "Dromaderu", Eugen Ghinea zis "Mosu", Iulian Florescu zis "Giscanu", Sebastian Stoian zis "Nelutu" si Mihaita Puscasu, acuzati de savirsirea infractiunilor de santaj si asociere pentru savirsirea de infractiuni.
Toti cei de mai sus au fost arestati si o parte dintre ei pusi in libertate, printre care si "Giscanu" care, imediat ce a fost eliberat, a sters-o din tara. Politia il mai cauta si pe Nicusor Adamita, care este, de asemenea, implicat in colectarea taxelor de protectie. Singurul care si-a recunoscut vina este Puscasu, ceilalti neaga savirsirea faptelor.
La finalul rechizitoriului, Gheorghe Ivan consemneaza: "Desi nu au locuri de munca, inculpatii si-au permis sa imprumute sume fabuloase in dolari, dupa care le pretind oamenilor, prin amenintare, o dobinda lunara, fiind in stare sa le ia si casele pe care le au." (Marian GHEORGHE)
