Revolutie la CET

Adunarea Generala a Actionarilor SC CET SA l-a desemnat, miercuri, pe Gheorghe Petcu, drept al treilea membru in Consiliul de Administratie al societatii, pe postul ramas vacant dupa revocarea din functie a lui Adrian Constantin, fost manager al centralei. De asemenea, intreaga Comisie de Cenzori a fost inlocuita, AGA alegind trei noi cenzori ai societatii: expertul contabil Maria Constantin, directorul economic al Primariei, Stoica Anghelescu, si economist Pandelica Stanculescu, din cadrul Bancii Agricole Braila. In formula completa, noul CA a decis sa relanseze SC CET SA si sa faca ordine in activitatea din ultimii 9 ani ai societatii. Adrian Constantin si grupul sau de sustinatori – redus la o mina de oameni – au fost pusi la punct de AGA, atunci cind au incercat sa mai schimbe situatia.
Lucrurile la CET SA incep sa reintre, cu adevarat, pe fagasul normal, sedinta AGA de miercuri fiind, clar, o dovada in acest sens. Completarea Consiliului de Administratie si schimbarea intregii Comisii de Cenzori s-au facut cu o majoritate absoluta, in ciuda opozitiei fostului manager Adrian Constantin si a grupului sau de sustinatori. Actuala conducere a pornit la drum hotarita sa faca lumina in istoria societatii, cit timp aceasta a fost condusa – cu exceptia a 6 luni – de Constantin. Sedinta de miercuri a fost prima, din ultimii ani, desfasurata fara incidente, strigate si presiuni de tot felul, semn ca, la CET, s-a instaurat, in sfirsit, un climat de normalitate.
O sedinta decisiva
Adunarea Generala a inceput cu un nou reprezentant al APAPS, in persoana lui Valeriu Popa, care l-a inlocuit pe fostul reprezentant, Gheorghe Petcu. Valeriu Popa este primul sef al centralei electro-termice, pe care a condus-o intre 1961 si 1967, pe atunci, fiind doar o sectie. Pina in 1985, a fost directorul general al Termocentralei Chiscani, iar in perioada 1985-1990, adjunctul ministrului Energiei. Dupa 1990 si pina in 1997, cind a iesit la pensie, a ocupat functia de director tehnic al Termocentralei Chiscani.
La inceputul sedintei, Adrian Constantin a contestat prezenta in sala a celor care nu sint actionari, desi majoritatea actionarilor nu au avut nimic impotriva participarii redactorului nostru si a unuia dintre cei propusi ca cenzori ai societatii. Directorul general Vasile Muntenita i-a atras atentia lui Constantin, spunindu-i ca "Tineti foarte mult la legalitate, in anumite privinte ale activitatii dumneavoastra".
In prezentarea raportului sau de activitate, directorul Muntenita a aratat ca s-a reusit, printre altele, recuperarea sumei de 45 miliarde lei din suma pe care CET o avea de recuperat de la "Termoelectrica" si pe care a platit-o, apoi, catre "Distrigaz", printr-o cesiune de creante, scazind considerabil nivelul de indatorare a societatii catre furnizorul de gaze. In plus, s-au mentionat recuperarea a 1,6 miliarde lei de la "Lukoil" si demararea intocmirii unui studiu de fezabilitate, in vederea unor investitii majore la CET, in valoare de circa 15 miliarde $, fara de care societatea e sortita pieirii in "doi, maxim trei ani", eforturile orientindu-se, de aceea, spre sensibilizarea autoritatilor centrale si locale. "Am incercat stingerea unor litigii, cu toata oponenta unor indivizi pentru care procesomania este o boala patologica", a aratat Vasile Muntenita.
De asemenea, s-a mentionat ca s-a schimbat politica de personal, prin implementarea unei noi organigrame, care a prevazut reducerea unor compartimente si functii de conducere, "nu fara convulsii si dureri". Sursa citata a adaugat ca, in societate, nu exista angajati pe sectoare de intretinere, gen instalatori sanitari sau alte asemenea meserii, cu toate ca ar fi fost necesari. "A fost o politica a fostei conduceri, tocmai pentru ca aceste lucrari s-au facut cu alte societati, pe baza unor devize oneroase". Oricum, directorul Muntenita a promis ca, in 2001, societatea nu va face disponibilizari, dar nici angajari de personal. Una dintre principalele probleme este "de a se instaura un climat de colegialitate, incredere si respect intre toti salariatii".
Alegerea celui de-al treilea membru al CA
Cind s-a trecut la votarea celui de-al treilea membru al CA, propunerea – venita din partea reprezentantului APAPS – a fost Gheorghe Petcu, aflat, la rindul sau, pina ieri, in aceasta functie. Adrian Constantin, care a pierdut acest post recent, prin revocarea sa, a tinut sa precizeze ca al treilea membru trebuie ales doar de catre actionarii persoane-fizice din sala (PPM-isti), pentru ca el, la rindul sau, figura ca membru din partea PPM.
O buna parte din cei prezenti i-au atras atentia ca lucrul pe care-l cere este inventat, deoarece nici o lege nu prevede asa ceva. "Inventezi dumneata legi?", a fost intrebat fostul manager. Chiar si asa, Constantin a tinut, totusi, sa-l propuna, pentru CA, pe Vlad Nicolae – personaj celebru prin CET, din cadrul Ministerului Industriilor, care, in 1998, pe vremea cind era agaman la CET, i-a prelungit lui Constantin contractul de management.
AGA a votat cele doua propuneri, Vlad Nicolae insumind doar 4,4% din voturile celor prezenti. Practic, pentru el au votat doar 10 actionari.
Prin urmare, membru in CA a fost desemnat Gheorghe Petcu, cu peste 95% din voturi. Petcu este nascut in 1942, la Bucuresti, unde a absolvit Institutul de Constructii, Facultatea de Instalatii, promotia 1968. Este, de asemenea, absolvent al unor cursuri din cadrul unei Universitati din Franta si a altor cursuri post-universitare. Gheorghe Petcu a lucrat, de la absolvire si pina in 1977, in cadrul IACM Braila si, apoi, a fost sef serviciu in cadrul Fondului Locativ – IJGCL Braila. Din 1977, a fost sef sector Sistematizare si Plan Municipiu, iar din 1985, a infiintat si condus Sectia de Gospodarire Comunala a Municipiului – actuala ECO SA. Intre 1992 si 1998, a fost director cu organizarea si dezvoltarea in cadrul IMB, respectiv "Braigal", iar apoi, in cadrul unor firme private, pensionindu-se in octombrie 2000.
In cuvintul sau, Gheorghe Petcu a tinut sa arate ca poseda doar un apartament, din 1970, cumparat in rate si o Dacia – achizitionata, de asemenea, in rate – pe care i-a vindut-o ginerele sau. El a subliniat ca nu a venit la CET sa se inavuteasca, avind o situatie multumitoare, mai ales ca toti copiii lui sint in Spania. Gheorghe Petcu a adaugat ca a contribuit la constructia acestui oras, printre realizari mentionind: toate statuile de pe Bd. Independentei, ceasurile publice de pe Calea Galati, Str. M. Eminescu si cel din turnul Palatului Administrativ, Gradina Zoologica, ca a initiat restaurarea Teatrului "Maria Filotti" etc.
Comisia de Cenzori, schimbata in bloc
Inlocuirea tuturor celor 3 cenzori ai societatii a fost votata cu aceeasi majoritate covirsitoare. Gheorghe Petcu ne-a declarat ca initiativa a pornit de la el, "motivat de faptul ca vechea Comisie a dovedit un anumit grad de incompetenta, din moment ce s-au facut o serie de lucruri in societate, pe care le-a trecut prea usor cu vederea si nu s-a sesizat. Atita vreme cit o Comisie de Cenzori care, ani de zile, s-a facut ca nu vede nimic aici – si ma refer la fel de fel de contracte, de lucrari -, m-a determinat pe mine sa propun asta (APAPS-ului – n.n.), atunci cind eram reprezentantul sau".
Noua Comisie de Cenzori va purcede la reverificarea tuturor documentelor societatii, in cel mai scurt timp posibil.
Curatenie generala
De altfel, Gheorghe Petcu ne-a declarat, ieri, ca actualul CA va transmite conducatorilor judetului un material care sa fie, apoi, inaintat Parchetului, pentru "verificarea unor serii de actiuni din CET, deoarece noua conducere, impreuna cu AGA, doreste sa canalizeze pe un drum corespunzator aceasta societate". "Timp de 9 ani, aceasta societate a fost o vaca de muls. I s-au vopsit doar buzele, dar nu s-a intervenit asupra inimii sau ficatului. Asta pentru ca, de la vopsit, mai iesea ceva in plus. Matrapazlicurile facute ani de zile – noi asa le gindim – trebuie lamurite odata. Trebuie sa se faca ordine, cu sprijinul organelor legale ale statului. Totul trebuie verificat: si ce-a facut Muntenita, si ce-a facut reprezentantul APAPS, Petcu, si ce-au facut toti in acesti 9 ani", a aratat Gheorghe Petcu.
In ceea ce priveste vinzarea unor active – printre care grupul de 50 MW, care a functionat doar 15.000 de ore, nefolosit de 10 ani si ajuns intr-o stare deplorabila -, AGA nu a putut vota acest punct, intrucit mandatul special, necesar de la APAPS, nu a fost emis.
Oricum, toata lumea a fost de acord – inclusiv reprezentantul APAPS – ca grupul trebuie vindut, intrucit aduce cheltuieli si pierderi inutile SC CET SA.
"Ani de zile, acest obiectiv a atirnat ca un pietroi asupra societatii, desi nici n-a functionat. Logica era trecerea sa in conservare, ceea ce ar fi scutit si societatea de niste cheltuieli inutile. Trebuie vindut, pentru a face rost de bani pentru dezvoltarea societatii. Un astfel de grup nu poate fi cumparat de un SRL din Romania. Daca e sa fie vindut, el va fi cumparat de Termoelectrica. Acest utilaj nu are nici o utilitate pentru CET, capacitatea lui fiind prea mare pentru noi. Peste doi ani, ajunge doar un fier vechi. Trebuie obtinute niste fonduri pentru dezvoltare, iar aceasta este una dintre putinele solutii", a afirmat si Gheorghe Petcu.
Precizam ca primarul Anton Lungu s-a aratat extrem de deranjat de aceasta initiativa a CET – si nu a directorului Muntenita, cum a lasat primarul sa se inteleaga -, in contextul in care CLM ar urma sa preia actiunile pe care APAPS le detine la CET.
La rindul sau, directorul Muntenita s-a aratat a fi mihnit de ceea ce s-a spus despre dinsul, in ciuda eforturilor sale de a revigora CET SA. "Am constatat cu stupefactie ca, fata de eforturile pe care le depun si de bunele intentii pe care le-am manifestat, aceleasi personaje care au dus in pragul falimentului aceasta societate, care, prin fraude si escrocherii dovedite, au dobindit averi care depasesc limitele bunului simt, care au mentinut in aceasta societate un climat de teroare si haos au o mai mare audienta la organele statului, iar laturile aruncate de acesti infractori si bolnavi psihic au mai mare impact decit evidenta faptelor si actiunilor mele, facute in totala transparenta si legalitate." Vom reveni. (Mircea DOAGA)