Cap de familie la doar 10 ani

La virsta la care alti copii se joaca, stau pe messenger si Facebook sau ies in oras cu prietenii, Ciprian si Vlad fac bani ca sa isi intretina familiile. Pentru ca aceasta sarcina le-a revenit de cind erau mici, de la 9, respectiv 10 ani, atunci cind povestesc despre inceputul lor in cimpul muncii nu se incrunta si nici nu se pling. "Nu m-a invatat nimeni sa fac asta, am prins singur, fiindca e usor", spune degajat Ciprian, care colecteaza fier vechi si maculatura din tomberoane de aproape doi ani. "Ma mai doare spatele cind ma aplec, dar nu e o munca grea. Hirletul si lopata sint pentru mine ca niste jucarii", a completat zimbind Vlad, care de patru ani este ajutor de gropar in cimitirele din Iasi.

Desi au acum doar 11, respectiv 14 ani, cei doi adolescenti nu resimt povara care apasa pe umerii lor, fiindca s-au maturizat devreme. "Sint calit", pare sa fie explicatia lui Vlad pentru faptul ca nu dispera, desi traieste de mic intr-o lume cenusie.

De luna trecuta, Ciprian si Vlad au parte in viata lor si de citeva momente de ragaz si bucurie. Zilnic, in functie de timpul pe care il au la dispozitie, petrec doua-trei ore in centrul educational care functioneaza in cadrul filialei iesene a Organizatiei "Salvati Copiii".

Pentru ei si pentru inca alti aproximativ 40 de copii, centrul educational este o alternativa la ceea ce traiesc acasa si pe strada. "Ne bucuram ca in bucatica asta de timp nu stau pe strada sau in mediul violent si lipsit de conditii minimale de acasa", a precizat Adrian Pricop, coordonatorul centrului educational de la Iasi.

Centru pentru copii abuzati

In luna noiembrie, Organizatia "Salvati Copiii" a dat startul proiectului "Centre de Orientare si Resurse pentru Educatie incluziva – Servicii educationale complexe pentru prevenirea si corectarea abandonului scolar", cofinantat prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cu 18.181.856 lei. In cadrul acestui proiect, au fost deschise la nivel national 32 de centre educationale pentru copiii care au abandonat scoala, indeosebi din cauza saraciei.

In centrul de la Iasi, primesc sprijin pentru a frecventa scoala in regim "A doua sansa"  80 de copii. Dintre acestia, jumatate vin zilnic la scoala si la centrul din cadrul "Salvati Copiii". Sint copii abuzati fizic, izolati din cauza saraciei sau care sint exploatati prin munca de catre propriile familii. Unii dintre ei traiesc aceste drame laolalta.

Vlad are 14 ani, locuieste intr-o casa insalubra din Pacuret si invata in regim „A doua sansa" la Grupul Scolar "Virgil Madgearu". Inainte de a relua scoala, a facut cu chiu cu vai trei clase, insa fara vreun rezultat. "Nu stiu sa citesc, de scris doar sa copiez. Insa stiu sa socotesc", a povestit Vlad.

"Tata nu aduce bani deloc"

Nevoia l-a obligat sa invete sa socoteasca, pentru a nu fi pacalit in privinta banilor pe care trebuie sa ii ia lunar. Are o „meserie": e ajutor de gropar. "Nimeni nu ma poate pacali la banii pe care trebuie sa ii iau pe ceea ce muncesc", a spus hotarit Vlad.

Adolescentul are 1,50 metri inaltime, o constructie firava, insa marturiseste ca munceste orice pentru a cistiga bani. "Fac gropi, car pamint, ajut la zidit cavouri, la montat cruci din lemn, de piatra, de care o fi, muncesc orice", a povestit Vlad.

Banii pe care ii cistiga lunar, intre 200 si 300 de lei, merg toti in casa. "Banutii ii dau in casa, nu imi iau nimic pentru mine, nici de imbracat nu imi iau", a spus el. "Salariul" lui, alaturi de alte venituri sporadice, trebuie sa ajunga pentru intretinerea familiei, care numara 11 suflete, multi fiind copii mici. Asta pentru ca nici unul din parinti nu lucreaza. "Tata nu aduce bani deloc. Nu lucreaza, nici macar cu ziua. Nu prea ma inteleg cu el, imi vine sa il bat uneori. Cind se imbata, dar nu numai atunci, ma injura, imi spune numai prostii. Si asta ma enerveaza", a povestit Vlad, plecind usor ochii in pamint.

Adolescentul gaseste mai multa intelegere si mai mult sprijin de la oamenii din cadrul centrului. "Noi il sustinem ca sa mearga la scoala. Il ajutam cu rechizite, cu cite un trening si o pereche de adidasi, primeste si cite un sandvis. In cazul acestor copii, e greu procesul de inscriere la scoala, fiindca trebuie sa ii convingi pe parinti, insa si mai greu e cel de sustinere a lor in scoala", a explicat Liviu Magureanu, coordonator programe in cadrul Organizatiei "Salvati Copiii" Iasi.

Sandvisul pe care il primeste de fiecare data cind vine la centru este mana cereasca pentru Vlad. "O data in zi maninc, doar dupa-amiaza. Daca nu sint bani, de unde mincare?", ne-a intrebat retoric adolescentul.

La 11 ani este la curent cu "Bursa" fierului vechi

Ciprian are 11 ani si cunoaste toate dedesubturile "comertului" cu fier vechi si maculatura. "Merg in fiecare zi sa string fier vechi si hirtie din tomberoane impreuna cu un frate de-al meu si cu doi prieteni, unul mai mare, celalalt mai mic decit mine", a spus Ciprian.

Sustine ca merge la centrele de colectare din Iasi cu 3-4 kiliograme in fiecare zi. "Pentru un kilogram de fier vechi iei 85 – 90 de bani, pe unul de hirtie 70 de bani, iar o baterie de la masina o dai cu 22  de lei. Kilogramul de cupru se da cu 15 lei", a explicat Ciprian.

In zilele in care vinde doar fier vechi si hirtie, banii pe care ii cistiga ii ajung pentru o masa. "Din banii pe care ii cistig imi iau un hamburgher", povesteste cu satisfactie Ciprian, care la cei 11 ani ai sai e foarte bine construit.

In familia lui Ciprian, care mai are 4 frati, situatia materiala e un pic mai buna decit in cea a lui Vlad, intrucit parintii lucreaza. "Mama si tata se duc cu marfa, de exemplu cu ciorapi, prin fata spitalelor si prin piata. Fac cam 100-200 de lei pe saptamina", a spus Ciprian.

"Comertul" cu fier vechi reprezinta o sursa minima de venit pentru cei mai multi dintre copiii care vin la centrul educational. "Unii dintre ei fac bani vinzind ghiocei, ciuperci sau plante medicinale la colt de strada. Se pliaza in functie de anotimp. Sint si cazuri izolate de copii, de 12 si 13 ani, pe care parintii ii trimit sa cerseasca prin cartierele in care locuiesc, nu prea ajung in zone centrale, cum ar fi pe Independentei si la Mitropolie", a explicat Adrian Pricop, coordonatorul local al centrului.

In jur de 80% dintre copiii care vin aici locuiesc in zona Ses Bahlui, iar ceilalti sint din Pacuret, Cantemir si Metalurgie, din zona unde erau fostele camine Salubris si Citadin.

Statisticile oficiale zugravesc realitatea in roz

Potrivit statisticilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Familiei si a Drepturilor Copilului, in 2009 aproape 1.000 de copii din toata tara au cazut victime ale exploatarii prin munca. Peste 600 dintre acestia proveneau din mediul urban, iar 360 erau de la tara.

Datele au fost facute publice anul acesta, pe 12 iunie, cu prilejul Zilei Internationale impotriva Exploatarii prin Munca. In realitate, numarul copiilor de la tara care sint exploatati prin munca de catre parintii lor este mai mare, daca luam in calcul faptul ca sint lipsiti temporar de la scoala pentru a merge la cimp.

"Cind incep muncile la cimp, parintii ii lipsesc de la scoala pe copii, ca sa mearga la prasit, la cosit iarba, la cules de porumb, de floarea-soarelui sau de struguri. Unii dintre ei merg si cu ziua ca sa isi cumpere de imbracat si de incaltat", a spus Dan Diaconu, diriginte la o clasa de a IX-a la Scoala de Arte si Meserii din Tibana.

"Spre sfirsitul lunii mai si in iunie lipsesc mai multi elevi, deoarece merg la cules de cirese ca sa cistige bani pentru ei sau pentru acasa", a adaugat Vasile Aioanei, directorul Scolii Buhalnita, din comuna Ceplenita.