Risu’- Plinsu’ comediei

joi, 08 noiembrie 2001, 00:00
2 MIN
 Risu’- Plinsu’ comediei

Scena Festivalului National de Comedie, i-a gazduit marti seara pe actorii galateni. A doua seara din concurs a fost una deosebita pentru Teatrul "Fani Tardini". Trupa de actori ai teatrului s-a transformat din gazda in musafiri. Cea de a doua piesa din concurs a fost Tarimul Celalalt in regia lui Claudiu Goga. Viziunea regizorala a tinarului de doar 26 de ani a surprins cu exactitatea unui ceas elvetian, ideile balcanicului Dusan Kovacevic.
Piesa, care pe ansamblul ei nu este nici pe departe o comedie in sensul cuvintului, a adus hohote de ris in sala. Motivul risetelor smulse spectatorilor a fost lectia de teatru pe care au dat-o actori ca Gheorghe V. Gheorghe sau Grig Dristaru interpretind tragedia unor personaje atit de bine, incit drama a devenit comedie.
Tema piesei a fost invrajbirea intre frati, intre tata si fiu, intre oameni la modul general. Toate acestea pe fondul schimbarilor aduse de venirea la putere a comunistilor si de ruperea de la activitatile obisnuite ale vecinilor. "Comicul acestei piese se gaseste in filonul tragic al relatiilor umane. Este un umor negru care se regaseste doar in spatiul balcanic fiind specific in principal ortodoxismului. Acest lucru il face sa nu fie o piesa la indemina oricui", a afirmat unul din membrii juriului, actorul Mihai Dinvale.
Actiunea alterneaza rind pe rind intre viata cea de toate zilele si cea de dupa. Comicul este dat uneori de grotesc (nunta in curtea unui mort), alteori de reactiile firesti ale oamenilor (alungatul unei muste in timp ce barbieresti un cadavru). Moartea profesorului Mihajlo, care s-a dovedi a fi punctul de plecare al actiunii, si ajungerea lui in lumea de dincolo unde se intilneste cu prietenii si vecinii lui, care in lipsa unei activitati nu au altceva de facut decit sa se certe a transmis spectatorilor o stare de continua neliniste. "Mesajul pe care l-am receptionat a fost acela ca nici in cer nu este liniste, ca ne ducem acolo cu metehnele noastre si ca viata de aici poate fi chiar iadul de care se vorbeste in religie", a spus maestrul Eugen Todoran.
Pe ansamblul ei piesa a fost una care iti da o tema de casa, care iti creeaza o durere sufleteasca si te pune in postura de a te intreba daca nu cumva cea ce faci in aceasta viata te va influenta in asemenea masura incit si dupa moarte sa iti doresti sa fi vazut cu alti ochi lumea de dincolo. (Marius ANTON)

Comentarii