Caută 
7 MIN
„A venit mai devreme de la firma, a intrat, s-a uitat prin casa si apoi m-a lovit. M-a lovit peste fata, strigind ca-l sufoca apartamentul acesta, ca-l enerveaza cum este aranjat… Asa, dintr-o data… Eram dupa sase ani de casnicie, in care nu ridicase absolut niciodata glasul la mine. Eram stupefiata; daca nu m-ar fi lovit, as fi crezut ca este o gluma”, povesteste Adina. N-au vorbit toata ziua: ea a stat ascunsa si a plins pina seara tirziu, gindindu-se ca Bogdan are sigur pe cineva, iar el, incrincenat, a privit impietrit emisiunile de la televizor. Adina a simtit atunci ca trebuie sa tina baieteii departe de tatal lor. „Eu am dormit cu copiii si, dimineata, am asteptat sa plece sotul inainte de a iesi din camera lor. Dupa-amiaza, cind s-a intors, era alt om, de fapt cel pe care il stiam. A strigat bucuros la mine de cum a intrat: «Am venit, frumoaso! Unde-s barbatii lui tata?” Eu am aparut in fata lui cu ochiul sting vinat. Brusc ingrijorat, m-a intrebat ce am patit si daca baietii sint bine. M-am blocat: am izbucnit in plins si am fugit in dormitor. In acele momente il uram. Pentru ca am crezut ca vrea sa ma chinuiasca”, sopteste Adina. A impacat-o, jurindu-i ca o iubeste si ca nu are pe altcineva. „L-am crezut. Bogdan este un om cald, si aveam nevoie de afectiunea si protectia lui. Mi-am dat seama insa ca ceva s-a intimplat cu el”, isi mai aminteste Adina. Dupa un timp, in care viata in familia lor s-a schimbat radical, medicii psihiatri aveau sa-i dea si un diagnostic lui Bogdan: „amnezie disociativa”. Adica o afectiune extrem de rara, mai cunoscuta sub numele de „personalitate multipla”.
Ceea ce parea a fi un incident banal s-a dovedit a fi o stare ce tindea sa se permanentizeze. Schimbarile de atitudine ale lui Bogdan C. erau atit de frecvente, chiar daca nu mai erau la fel de violente in familie, incit Adina, sotia sa, a inceput sa-l suspecteze ca sufera de o boala psihica. Mai ales ca episoadele de amnezie ale lui Bogdan se tot repetau.
A plecat la Timisoara fara sa stie cum a ajuns acolo
„Intr-o zi a venit acasa spunindu-mi ca pleaca in aceeasi seara la Timisoara. Stiam ca trebuie sa semneze acolo un contract pentru care muncise mult si care ar fi trebuit sa se deruleze pe citiva ani. Dar intilnirea ar fi trebuit sa aiba loc peste citeva saptamini. Si-a luat doar un tricou in bagaj – el, care era foarte atent cu hainele cind mergea la o intilnire de afaceri. Era foarte agitat, nervos, imi spunea, cu ton de repros, ca vor sa-l pacaleasca. Dupa episodul in care m-a lovit, mi-era frica sa-l mai contrazic. Sotul meu este economist si are o firma, de fapt este firma noastra, dar de patru ani eu am stat acasa pentru a creste baietii, unul de 4 si celalalt de 3 ani. Eu am ramas cu copiii acasa si el a plecat la Timisoara”, spune Adina. Tinara femeie a primit a doua zi dupa amiaza telefon de la partenerul lui Bogdan care, complet uluit, i-a spus ca sotul ei a intrat in biroul sau, l-a facut escroc, injurindu-l, si a rupt toate contractele preliminare. Speriata, dar prudenta, Adina i-a explicat ca probabil sotul ei este obosit, ca au avut ceva probleme in familie care, poate, l-au dezechilibrat, dar ca totul va intra pe fagasul normal. Oricum, contractul a fost ratat. A doua zi a sunat-o si Bogdan. I-a spus doar ca vine acasa. „Cind s-a intors era speriat. Mi-a spus ca nu stie cum a ajuns la Timisoara, a plins, mi-a zis ca ma iubeste si m-a rugat sa-l ajut”, zimbeste trist Adina acelor amintiri.
„Nu stiam ce se intimpla; in fiecare zi era alt om”
Adina a inteles ca numai afectiunea ei nu este suficienta pentru a-si ajuta sotul sa redevina ceea ce a fost si a decis sa apeleze la ajutorul specialistilor. Chiar si acestia au fost la inceput derutati: „«Nu stiu ce se intimpla cu el, in fiecare zi este alt om», ne-a spus Adina. In astfel de cazuri, principala trasatura este pierderea memoriei, de regula evenimente recente importante. Aceasta amnezie disociativa nu este rezultatul unei tulburari mentale organice si este prea intensa pentru a fi explicata prin simpla uitare sau oboseala normala. Initial, aceasta succesiune de modificari comportamentale a dus la etichetarea pacientului cu multe diagnostice, de la schizofrenie pina la isterie, ca abia in final sa ne gindim la o personalitate multipla”, explica prof.dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie „Socola”.
Copiii se speriau de el
Initial, Bogdan a refuzat ajutorul psihiatrilor, mai mult pentru ca se temea sa nu se afle de bizareriile sale, iar oamenii de afaceri sa nu-l indeparteze. Cei care l-au convins au fost copiii, dupa un nou episod ciudat petrecut in familie. Bogdan le-a promis baietilor sai ca ii duce la mare. Se simtea de citva timp mai bine si, in plus, reusise citeva afaceri bune. Si-a anuntat, asadar, sotia si baietii ca peste doua zile vor pleca pe litoral. Circumspecta, Adina a facut bagajele fara prea mult entuziasm, insufletita mai mult de bucuria copiilor care isi pregateau fericiti barcuta si colacele pentru inot. Peste doua zile, cind bagajale erau chiar la usa, iar Bogdan era asteptat sa vina de la firma, „celalalt” Bogdan a contramandat totul. „Striga foarte furios la copiii care se agatasera de el si care-i explicau entuziasti cum se vor distra la mare. Pe cel mic l-a imbrincit nervos, pentru ca nu-l lasa in pace si se tinea cu miinile de piciorul lui. Isi iubeste extrem de mult copiii, dar atunci nu era el”, il scuza Adina. A trebuit sa-i minta pe baieti ca vor mai intirzia doar o zi plecarea si, pentru a le mai potoli lacrimile, a lasat in continuare bagajele la usa. N-au plecat a doua zi si nici in cea urmatoare. Bogdan si-a revenit abia dupa trei zile. In fata lui se aflau doi copii speriati, fara nici un chef de a mai merge la mare, si care s-au tras speriati intr-o parte atunci cind tatal lor a vrut sa ii mingiie.
Cauzele bolii: lipsa tatalui in copilarie si apoi moartea mamei
Atunci a acceptat ca are nevoie de sprijinul unui specialist. Nu-si amintea absolut nimic despre „Bogdan cel rau”, asa cum i-a spus suparat baietelul cel mare. „Suferea foarte mult si dorea din tot sufletul sa-si revina si sa nu-i mai chinuiasca pe cei dragi. In urma mai multor discutii, am ajuns la concluzia ca starea sa este rezultatul unei traume din copilarie. Abia dupa ce a constientizat-o si a acceptat-o, au inceput sa apara si primele semne de insanatosire”, spune prof. Boisteanu. Practic, faptul ca a crescut fara tata l-a marcat puternic pe Bogdan. Si-a amintit ca, mai slabut fiind, nu avea nici o sansa sa-si masoare puterile cu ceilalti baieti. In plus, daca lua bataie, pentru el nu avea cine sa intervina, pentru ca mama era bolnavicioasa si oricum nu-i spunea, pentru ca nu dorea sa o supere. Relatia cu mama a fost una extrem de apropiata, devenise aproape dependent de ea, pentru ca numai alaturi de ea se simtea barbat.
Boala s-a declansat la scurt timp, dupa ce mama sa a murit. A plecat la Birlad, la inmormintare, singur, pentru ca „cel mic” era bolnav si au convenit ca Adina sa ramina acasa cu el. A revenit distrus, dar Adina nu s-a ingrijorat prea tare, pentru ca i s-a parut fireasca trairea lui, tinind cont de faptul ca stia cit de mult si-a iubit mama, pe care o si vizita des. „Amnezia disociativa este, de obicei, rezultatul unor evenimente traumatice, cum ar fi accidentele sau pierderea neasteptata a unei fiinte dragi. In cazul lui Bogdan a fost pierderea mamei, pe care nu a putut-o accepta si care l-a dezechilibrat”, a explicat dr. Petru Boisteanu.
Fiecare dintre noi are o personalitate constienta si una subconstienta
„La drept vorbind, cred ca este specific omului sa prezinte mai multe aspecte ale propriului sau suflet. Fiecare dintre noi are o personalitate constienta si una subconstienta. Desigur, nu exista limite intre ele, nu exista vama care sa taxeze trecerea de la o stare la alta, desi exista situatii care sugereaza existenta unor frontiere si a unor stari care cenzureaza trecerea dintre ele. In general, ne place sa ne definim ca niste fiinte logice. Este totusi un fel de a spune, pentru ca, concomitent, actioneaza in noi cealalta fata a personalitatii, mai putin logica, deseori absurda, determinata de o inteligenta proprie, inconstienta, care nu are legatura directa cu inteligenta logica. Este, daca vreti, ca intr-un tablou suprarealist in care persoana care se uita intr-o oglinda isi vede ceafa”, sustine prof.dr. Constantin Romanescu, medic la Spitalul „Socola”.
Acum, dupa luni bune de tratament, starea lui Bogdan s-a ameliorat simtitor, avind bune sanse de vindecare. Episoadele de amnezie sint rare si tin mult mai putin. Cei doi copii ai sai nu stiu nici acum mare lucru despre iadul in care a trait atita timp tatal lor. Aproape ca au uitat de „Bogdan cel rau”, rarele momente de amnezie fiind „acoperite” de Adina, care le cere sa fie mai cuminti decit de obicei, „pentru ca pe tati il doare capul”. (Mihaela CANANAU)
