Cele mai nesigure cladiri din Iasi

Un cutremur de proportiile celui din 1977 ar transforma jumatate din oras intr-un morman de moloz. Zeci de blocuri, impreuna cu Palatul Culturii, Mitropolia sau Primaria s-ar transforma in ruine. Ca o insula intr-un ocean de sfarimaturi, ar ramine in picioare Prefectura, una din cele mai solide constructii din oras. In picioare ar ramine si turnurile de la World Trade Center si „Petre Andrei”. Din biroul sau de la primul etaj al Casei Patrate, prefectul s-ar intreba unde sa trimita mai intii echipele de interventie: in Socola, Cantemir, Bularga, Tutora sau Alexandru cel Bun, zonele cele mai afectate de seism. Sau in centru, unde cladirile istorice ar fi una cu pamintul. Teoretic, un astfel de scenariu ar putea avea loc in orice moment. Oricind s-ar produce, el ar prinde Iasul descoperit. Consolidarea locuintelor civile si a cladirilor administrative din oras ar costa mii de miliarde. In acest an este prevazuta consolidarea unui singur bloc de locuinte din cele zeci aflate pe lista neagra a Primariei.
Ce ar ramine in picioare la un cutremur de 8 grade pe scara Richter
Principiul tablei de sah se aplica perfect si in cazul institutiilor publice. Cele care ar ramine in picioare pot fi numarate pe degete. Casa Patrata a fost construita la inceputul anilor 1970, trecind prin trei cutremure aproape fara nici o zgirietura. Specialistii spun ca ar mai rezista la un cutremur de 8 grade pe scara Richter. Majoritatea spitalelor sint incluse in rindul constructiilor solide. Si hotelurile, incepind cu Hotelul „Europa” si terminind cu Hotelul „Traian” intra la categoria cladirilor rezistente, ca si muzeul Unirii, Universitatea „Petre Andrei”, Universitatea de Medicina si Farmacie sau Gara. In cazul acestora, este vorba fie de constructii recente, proiectate sa reziste la cutremure, fie sint cladiri mai vechi, dar consolidate de curind.
Primaria, cladirea „Spiridon” si „Cuza” s-ar face praf
Dimpotriva, Palatul Roznovanu a fost inclus la categoria I de risc seismic, adica la cladirile cele mai expuse in cazul unui cutremur. Pentru Primarie exista de altfel o expertiza tehnica detaliata si un proiect de consolidare care nu a mai ajuns sa fie pus in practica. Din aceeasi categorie face parte si garnizoana din Copou. „Chiar daca a fost construita bine, Primaria este o cladire foarte veche si a suferit numeroase compartimentari si modificari interioare. La un cutremur, ar avea probleme serioase”, a apreciat Virgil Aur, expert tehnic in cadrul „Habitat Proiect”.
Spitalul „Sf. Spiridon” face parte insa din categoria cladirilor cu risc seismic ridicat, jumatate din corpurile spitalului riscind sa se darime la primul cutremur puternic. De altfel, unul din corpuri, construit in 1752, a fost evacuat deja, fiind propus spre demolare in cursul acestei luni. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul Universitatii „A.I. Cuza”, unde sint in plina desfasurare lucrari de consolidare. „Daca va fi un cutremur miine, ii va prinde pe picior gresit. Universitatea este inca un ansamblu din categoria I sau II de risc”, a spus Aur.
Blocurile de pe sesul Bahluiului ar fi cele mai afectate
Specialistii au vorbit si despre blocurile de locuinte din oras. Conform aprecierii acestora, zonele cele mai riscante in cazul unui cutremur sint blocurile din lunca Bahluiului, Tudor Vladimirescu, Tatarasi, Socola, Bularga, Alexandru cel Bun, Tutora, partial Cantemir si toate blocurile din caramida ridicate in anii ’60. Dimpotriva, locuitorii din cartierele CUG, Pacurari, Centrul Civic, Copou si Bulevardul Independentei ar trece cu mai putine emotii printr-un cutremur major.
Trei factori influenteaza rezistenta la cutremur
In aprecierea rezistentei unei cladiri in caz de cutremur sint luati in calcul trei factori esentiali: vechimea cladirii, materialul din care a fost construita si terenul pe care este amplasata. Cele mai rezistente constructii sint cele construite din diafragme, respectiv din placi masive de beton. Pe locul doi sint situate constructiile facute din cadre, avind doar structura de rezistenta din beton, iar peretii din blocuri de BCA. Cele mai fragile sint constructiile din caramida. In cazul Iasului, aceste cladiri au si dezavantajul ca au fost construite in majoritate in anii ’60, trecind de atunci prin trei cutremure.
Cel mai solid teren de constructie ar fi cel stincos, care insa lipseste in zona Iasului. Argilele pe care este construit Iasul se comporta diferit in cazul unui seism. „Argilele din lunca Bahluiului sint urite: se crapa foarte usor si din cauza structurii lor amplifica seismul. Argilele de pe dealuri sint macropore, se taseaza la umiditate, dar se comporta bine din punct de vedere seismic”, a apreciat Aur. Copoul sau zona CUG ar fi astfel favorizate fata de Dacia sau Alexandru cel Bun.
Rezistenta la seism depinde si de momentul constructiei. Blocurile construite inainte de 1977 au fost proiectate sa reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter, in timp ce cutremurul din 1977 a avut 7,2 grade. Abia dupa cutremur s-au luat masuri pentru cresterea rezistentei seismice pina la 7,5 grade. „Dupa cutremurul din 1977 au fost schimbate normele de constructie prin cresterea coeficientului de siguranta, cladirile fiind proiectate sa reziste la o sarcina mai mare. Teoretic, cu cit un bloc este mai recent, cu atit el va rezista mai bine. Totusi, chiar doua cladiri identice se pot comporta diferit. La Kobe, in Japonia, din doua blocuri alaturate, construite in acelasi timp, unul s-a prabusit, iar celalalt nu a patit nimic”, a spus Cezar Aanicai, purtator de cuvint al Inspectoratului de stat in constructii.
Din 1.500 de blocuri au fost expertizate doar 200
Din cele 1.500 de blocuri din municipiu, nu au fost facute expertize tehnice decit pentru 200. Jumatate dintre acestea au fost incadrate la categoriile I si II de risc. „Categoria I de risc inseamna ca locuinta ar fi grav avariata in cazul unui cutremur de 8 grade, mergind pina la prabusirea constructiei. La categoria II apar distrugeri importante, dar structura de rezistenta nu este afectata in totalitate. O cladire de categoria III sufera accidente semnificative, apar fisuri in pereti, dar structura de rezistenta nu este afectata. Constructiile incadrate in categoria a IV-a nu au practic nici o problema”, a explicat Adrian Cuperman, seful serviciului „Investitii” din cadrul Primariei. (A. ZANOAGA)