La Stomatologie sint doi profesori pe cap de absolvent

Facultatea de Stomatologie condusa de Vasile Burlui a atins la Iasi un record fabulos: cea mai mare densitate de sefi pe metru patrat. Un sfert dintre cele 237 de cadre didactice ale facultatii detin functii de conducere. Privind organigrama stufoasa a facultatii, s-ar putea spune ca structurile care o compun s-au creat doar pentru a da cite o functie la cit mai multi: cinci departamente, 18 catedre si 48 de discipline, fiecare cu seful sau. Peste toti acestia domneste decanul, in persoana prof.dr. Vasile Burlui, care parca a transformat facultatea intr-o feuda. O dovada ar putea fi si faptul ca este probabil singurul decan din tara ce-si permite luxul de a angaja un profesor la fiecare patru studenti.
Masina de vot a lui Burlui
Numarul cadrelor didactice de la Facultatea de Stomatologie este de numai patru ori mai mic decit cel al studentilor, care sint in total in numar de 1.050, din care 610 sint studenti romani. In timp ce o facultate precum cea de Economie, de la Universitatea „Al.I. Cuza”, are aproximativ 200 de cadre didactice la 11.000 de studenti, Stomatologia are 237 de titulari la de zece ori mai putini studenti. Daca, in medie, in fiecare an de studiu sint 101 studenti romani admisi, inseamna ca profesorii sint de doua ori mai multi. O situatie inexplicabila, in aparenta. Cind cele mai multe facultati au tendinta de a-si restringe corpul profesoral pentru a creste veniturile, decanul Vasile Burlui face exact pe dos. Numai ca un numar mai mare de profesori inseamna o mai buna reprezentare in Senat, iar la nevoie, o adevarata masina de vot se poate pune in miscare. Este formata din toti cei care au primit un post sau o functie de conducere la Stomatologie si se simt datori sa intoarca serviciul. Iar noua voturi din totalul de 42, citi membri are Senatul, pot fi salvatoare atunci cind pe tapet se pune o problema spinoasa ca aceea a demiterii lui Burlui in urma cu trei ani, la izbucnirea scandalului diplomelor false.
Stomatologia este in proportie de 70% sosia Facultatii de Medicina
In mod paradoxal, cele mai multe discipline de la Stomatologie nu sint de specialitate, ci de Medicina Generala. Astfel, Stomatologia a ajuns sa fie in proportie de 70% o dublura a Facultatii de Medicina Generala, aceasta fiind proportia in care disciplinele de acolo se regasesc in orarul facultatii conduse de Vasile Burlui. Iar la UMF, disciplinele sint structuri in sine, ca niste minicatedre, cu sefi si subalterni. Mai multe discipline formeaza o catedra, iar in paralel exista si structura departamentelor. „La noi, 70% dintre discipline sint de Medicina Generala, iar daca nu am avea pentru acestea cadre didactice proprii ce ar mai fi Stomatologia? Un apendice cu 30% dintre discipline?”, intreaba retoric prof.dr. Vasile Burlui. Opiniile profesorilor de la Stomatologie privind necesitatea infiintarii unor structuri si, in consecinta, a unor functii ce exista si la Medicina Generala sint impartite. „Fiecare facultate trebuie sa aiba disciplinele sale pentru ca Farmacologia predata la Stomatologie, de exemplu, aloca un spatiu mai mare anumitor grupe de medicamente decit se aloca la Generala”, explica prof.dr. Mihai Nechifor, seful Catedrei de Discipline functionale II si al Disciplinei de Farmacologie. „Avem aceleasi teme si programe analitice, facem aceleasi lucrari ca si cei de la Generala”, spune conf.dr. Elisabeta Laba, sefa Catedrei de Discipline morfologice. Si cu toate acestea, profesorii generalisti de la Stomatologie sustin ca nu ar putea preda aici ca angajati la Medicina. Un contraexemplu elocvent il ofera insa Universitatea Tehnica, unde disciplinele de Matematica sint predate la toate cele 11 facultati de Catedra de Matematica din cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii.
„Disciplinele au fost cindva unite, dar s-au certat profesorii intre ei”
Pe linga interesul de a avea o facultate mare si puternica, numarul imens de profesori si discipline de Medicina Generala se explica in unele cazuri prin orgoliile si conflictele de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa”. „Disciplinele au fost cindva unite in cadrul Facultatii de Medicina, dar s-au certat profesorii intre ei”, spune rectorul Carol Stanciu, referindu-se la titularii disciplinelor de Anatomie de la cele doua facultati. Daca insa in cazul Anatomiei s-ar justifica existenta unor cadre didactice proprii la Stomatologie, fiind o disciplina fundamentala, studiata in mai multi ani de studiu, existenta altor discipline este de-a dreptul ridicola. Desi ocupa un loc nesemnificativ in programa analitica a studentilor, discipline ca Dermatologie, Boli infectioase, Psihiatrie, Pediatrie si, culmea culmilor, chiar Obstetrica-Ginecologie, au structuri proprii la Stomatologie, fiecare cu profesorii si sefii sai. „Exista probleme specifice de sarcina legate de aparatul dentar”, explica decanul Vasile Burlui. La Dermatologie, sefa de disciplina este de conf.dr. Tatiana Taranu, la Boli infectioase, conf.dr. Carmen Dorobat, care are doi subordonati, la Psihiatrie este prof.dr. Roxana Chirita, care are o asistenta. Prof.dr. Marin Burlea, seful Catedrei de Discipline Medicale II, are la Disciplina de Pediatrie trei subordonati, si tot atitia are si prof.dr. Liviu Pendefunda, seful Disciplinei de Neurologie, Disciplina de Obstetrica-Ginecologie fiind condusa de prof.dr. Marie-Jeanne Aldea. Toate disciplinele de mai sus se studiaza in cei sase ani de facultate in cel mult opt cursuri si un numar dublu de lucrari practice. In timp ce la UMF Iasi se merge pe farimitarea excesiva a structurilor, in ideea de a crea cit mai multe functii, in Occident acestea sint grupate doar in departamente mari, ce deservesc intreaga universitate: „La Washington, de exemplu, la Departamentul de Farmacologie exista sapte profesori, focalizati fiecare pe un anumit domeniu”, spune prof.dr. Mihai Nechifor.
„La un raport bun profesori – studenti, calitatea invatamintului e pe masura. Poate cineva sa spuna ca nu-i asa?”, incheie decanul Burlui. (Mirela CORLATAN)