Orasul care-ti da casa si masa dar in care nimeni nu-si doreste sa locuiasca

Asa cum Iasul sarbatoreste in fiecare an Sfinta Cuvioasa Parascheva, Spitalul „Sf. Spiridon” a fost zilele trecute in sarbatoare, prilejuita de hramul bisericii din curtea unitatii. Cel mai mare spital din Moldova este un adevarat oras in oras, asezat chiar in inima Iasului. Are o vechime de peste 300 de ani si s-a dezvoltat in tot acest timp ca o mica metropola. Pe vremuri a avut si o imensa avere, pierduta insa in timpul comunistilor. In amintirea maretiei acestui „oras”, conducerea spitalului de azi s-a gindit ca anul acesta sa initieze zilele aniversare ale asezamintului medical. De sarbatoare au beneficiat toti „locuitorii” sai: bolnavii au primit un prinz mai consistent, cu peste, angajatii sarmalute de post, saracii 100 de pachete cu alimente, fostii profesori au fost comemorati cu slujbe de pomenire si amintiri dragi, iar medicii pensionari au primit diplome de excelenta pentru intreaga cariera medicala.
Orasul „Sf. Spiridon” se intinde pe o suprafata de 4,48 hectare, are o populatie stabila de 2.000 de locuitori si o populatie in tranzit de peste 4.500 de locuitori in fiecare zi. „Angajatii spitalului sint in numar de 2.000. La acestia se adauga cei 3.000-3.500 locuitori pe zi reprezentind bolnavii internati, apoi aproximativ 1.000 de vizitatori pe zi in clinici si 100 de vizitatori in fiecare zi la Unitatea de Primire Urgente. Intr-un an se ajunge la o populatie totala de 40.000-50.000 de locuitori, dintre care 40% sint in tranzit din alte judete ale Moldovei”, spune prof.dr. Mihai Datcu, „primarul” actual al orasului „Sf. Spiridon”, in fapt directorul spitalului. Hotarele orasului sint bine delimitate, si are trei intrari si iesiri. Odata ce ai pasit in micul oras, ai toate sansele sa te ratacesti. Chiar de la intrare descoperi strazi foarte circulate, cu doua sensuri giratorii, un parc cu statui, multe parcari cu plata si 20 de „cartiere”, adica clinici si laboratoare, fiecare cu populatia sa. „Daca le numaram, sint 5 strazi pe care in fiecare zi circula aproape 100 de masini. Ca orice oras care se respecta avem 22 de «politisti», adica gardienii si o unitate de pompieri proprie. «Salvarea» este reprezentata de Unitatea de Primire Urgente. Aici se poate spune ca avem toate utilitatile si serviciile pe care le ofera un adevarat oras”, adauga profesorul Datcu.
Bulevardul Independentei se numea ulita Hagioaiei
Locuitorii din „Sf. Spiridon” au parte si de o viata spirituala foarte activa. Pentru ca, in mijlocul oraselului, vegheaza sufletele tuturor o biserica veche si un preot tinar, Adrian Jiga. De altfel, micul orasel a fost construit in jurul acestui lacas de cult care si-a capatat numele de la o icoana facatoare de minuni. „In urma cu 300 de ani, daca intrebai in gara unde merge mai intii un calator care abia sosise, acesta raspundea: «Merg in deal, la Sfintul Spiridon». Acel om voia sa ajunga de fapt pe ulita Hagioaiei, cum se numea pe atunci bulevardul Independentei, la un paraclis unde era o icoana a Sfintului Spiridon si despre care se spunea ca era facatoare de minuni”, spune prof.dr. Mihai Datcu, pasionat de istoria inedita a locului. Ideea de a ctitori „bolnita Sf. Spiridon”, cum era numit inainte spitalul, apartine lui Stefan Bosie, in anul 1743, cu banii primilor donatori numiti epitropi: A.V. Kogalniceanu, Vasile Roset si Anastasie Lipscanul. In 1754, incepe zidirea Bisericii „Sf. Spiridon” si, in jurul ei, a bolnitei pentru 30-40 bolnavi. In 18 iulie 1755, Matei Ghica recunoaste Epitropia „Sf. Spiridon”, in „hrisovul” de infiintare si organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”, recunoscindu-se ca la acea vreme asezamintul „Sf. Spiridon” era cel mai mare spital din Moldova si Tara Romaneasca, si al doilea ca aparitie, dupa Spitalul „Coltea” din Bucuresti.
Statiunea Slanic-Moldova a apartinut Epitropiei „Sf. Spiridon”
De-a lungul celor 300 de ani, orasul „Sf. Spiridon” s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, cladirile fiind ridicate rind pe rind. In 1860, spitalul avea 280 paturi si administra 13 institutii spitalicesti din toata Moldova. Veniturile Epitropiei „Sf. Spiridon” cresteau si ele de la an la an. In 1781, spitalul detinea 210 mosii, cu un venit de 2.993 lei, iar numarul acestora a crescut la 450 mosii, cu un venit de 64.266 lei in 1821. Epitropii, alesi dintre boierii de rang si domnitori, negustori de vaza sau oameni instariti, aveau in grija lor soarta veniturilor si a cheltuielilor spitalului, facind celebru din zi in zi asezamintul „Sf. Spiridon”. Iata ce avea in dotare Epitropia in anul 1828: 291.922 hectare de pamint si padure, din care se obtinea un venit de 23.865 lei, la vremea in care un hectar producea un venit de 1,25 lei, iar o casa in Iasi costa 70 lei. O statistica din 1914 arata ca proprietatile spitalului cuprindeau la acea data 64.000 hectare de teren arabil, 23.000 hectare padure, statiunea Slanic-Moldova, podgorii, helestee, case, averi din care s-au putut construi si intretine spitale si schituri de pe tot cuprinsul Moldovei. Veniturile totale anuale se ridicau atunci la 3,5 milioane lei, din care se intretineau 840 paturi, se plateau lefuri la 1.400 de salariati, pensiile la virstnici, ajutoare pentru cei nevoiasi si medicamentele bolnavilor. (Carmen MAFTEI)