Peste 20 de ani vom avea doar doua anotimpuri in Romania: iarna – vara

Cel putin inca o saptamina vom putea umbla imbracati lejer. Conform prognozelor meteo pentru urmatoarele sapte zile, temperaturile vor ramine constant in jurul valorii de 10?C, iar ploile vor lipsi. „Va fi tot foarte cald pentru aceasta perioada, la fel cum s-a intimplat si in zilele din urma”, a declarat Vladimir Ivanovici, directorul stiintific al Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH). In aceste conditii, „Ziarul de Iasi” a contactat specialistii in domeniu pentru a explica aceste fenomene naturale. E normala o astfel de temperatura? Ce influente au acestea in agricultura si asupra sanatatii populatiei? Este vorba de o tendinta clara de modificare a climei?
Primavara si toamna vor fi tot mai scurte
Specialistii avanseaza ca scenariu posibil pe termen lung aparitia unui an format din doar doua anotimpuri: vara si iarna. Anotimpurile „de tranzitie”, primavara si toamna, vor fi din ce in ce mai scurte. Astfel, trecerea de la iarna la vara si de la vara la iarna se va face in doar citeva saptamini. „In acest an, primavara a lipsit aproape complet, cel putin in zona estica a Romaniei. Sint situatii obisnuite in climatul temperat-continental excesiv, dar mai putin obisnuite la noi. In ultima perioada, aceste treceri bruste au fost mult mai dese decit ar fi normal si este de asteptat ca in 20 de ani extremele sa devina obisnuite”, a apreciat Vladimir Ivanovici.
Se testeaza un soi de griu rezistent la seceta, adus din SUA
Pentru ultimii trei ani exista exemple concrete care sustin aceasta teorire. Astfel, luind in calcul numai iarna 2002-2003, aceasta a fost lunga si geroasa, dar lipsita de precipitatii. Trecerea de la iarna la vara s-a facut in acest an in doar doua-trei saptamini. Practic, dupa o iarna grea, prelungita pina in aprilie, temperaturile au crescut brusc, la inceputul lui mai fiind deja vara. Absenta primaverii s-a facut simtita pina si in comert. Vinzarile de articole de incaltaminte „de primavara” au scazut dramatic, un producator local punindu-si chiar problema restringerii activitatii. In acelasi timp, lipsa precipitatiilor din iarna si cele doua saptamini de primavara a condus la scaderea productiei agricole. Seceta prelungita a calamitat complet aproape 40.000 ha cultivate cu griu in judet, adica intreaga suprafata cultivata cu aceasta cereala. Productia medie a fost de doar 500 kg la hectar, fata de o medie multianuala de 3.000 kg. „Din cauza acestor rezultate incercam sa gasim un antidot. Am cultivat, pe un lot experimental, un soi de griu, „farro” adus din SUA foarte rezistent la seceta. Daca va da rezultate si in conditiile de la noi il vom aplica la nivelul intregului judet”, a declarat Neculai Olariu, directorul adjunct al Directiei de Agricultura.
Si toamna acestui an a fost apreciata ca atipica in agricultura. „In mod normal, la timpul asta deja aveam zapada pe cimp. Ne-a prins bine cumva caldura, pentru ca am apucat sa efectuam araturile. Daca insa va urma un inghet la sol, cultura griului va fi din nou compromisa. Este posibil sa ne confruntam cu o situatie similara celei din 1995-1996. Nu a plouat toata vara, urmata de un inghet puternic, iar anul urmator o seceta crunta”, a spus Neculai Olariu. Conform aprecierii lui Olariu, agricultura ieseana nu este pregatita pentru variatii bruste de temperatura.
Seceta din vara a afectat si producerea energiei electrice
Aproape toata vara Siretul a putut fi trecut cu piciorul, debitele principalelor riuri din judet fiind cu pina la 60% mai mici decit in mod normal. „Anul acesta a fost unul din cei mai secetosi. Doar pe riurile pe care sint si acumulari am putut mentine un debit oarecum normal”, a declarat Corneliu Zait, purtator de cuvint la Directia Ape Prut. Aceeasi situatie s-a inregistrat si pe plan national, hidrocentralele fiind scoase partial din uz din lipsa apei. Pina si centrala atomoelectrica de la Cernavoda a trebuit sa fie inchisa, debitul Dunarii fiind prea redus pentru a asigura racirea reactoarelor. Aceste masuri au afectat direct si Iasul. Spre sfirsitul verii, directorului Ion Mihai de la CET i s-a cerut sa pompeze mai multa energie electrica in sistemul national. „La noi, producerea energiei se face prin arderea pacurii si a carbunelui. Ni s-a cerut sa marim productia cu 10%”, declara la acea vreme directorul CET.
„Vom ajunge sa cultivam griu in Alaska sau Siberia”
„Cauzele anomaliilor climatice cu care ne confruntam rezulta indeosebi din incalzirea globala si in cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera. Daca lucrurile continua in acelasi ritm, vom ajunge sa cultivam griu in Alaska sau Siberia, iar zone traditionale de cultura vor fi prea aride. Implicit, ne vom confrunta cu mutari in masa ale populatiei dintr-o zona in alta sau cu aparitia unor conflicte generate de lipsa apei. Este o varianta pesimista, dar scenariul poate avea loc”, a apreciat Ivanovici. Acesta a adaugat ca acest lucru nu se va intimpla peste noapte, ci in decursul citorva zeci de ani. In schimb, tendinta ca la noi sa existe doua anotimpuri mari, unul foarte rece si unul foarte cald, este evidenta.
Cum ne afecteaza schimbarile bruste de temperatura
Modificarile climaterice influenteaza si comportamentul uman. Conform aprecierii psihiatrului Gabriel Crumpei, clima influenteaza direct atit frecventa unor afectiuni, cit si rezistenta organismului la acestea. „Exista afectiuni psihice mai frecvente iarna si vara. Astfel, in timpul iernii se semnaleaza numeroase cazuri de depresii nervoase generate de reducerea relationarii, de faptul ca oamenii sint nevoiti sa stea mai mult in casa. Vara apar stari confuzionale, de nervozitate crescuta datorate temperaturilor foarte ridicate. Frecventa cazurilor este cu atit mai ridicata, cu cit fluctuatiile sint mai bruste”, a spus Crumpei.
Despre cum afecteaza sanatatea aceste schimbari de temperatura a vorbit Carol Stanciu, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF). „In cazul temperaturilor foarte reduse apar virozele si se acutizeaza alte boli, bronsitele cronice, bolile reumatismale si angina pectorala. Cu cit iarna este mai lunga, cu atit mai greu dispar aceste boli”, a spus Stanciu. Apoi, acesta a enumerat si bolile de vara. „Sint boli datorate deshidratarii sau pur si simplu temperaturilor ridicate. E voba de accidente vasculare, cerebrale sau boli favorizate de caldura, hepatita epidemica sau toxiinfectiile alimentare”, a afirmat rectorul UMF.
Ce spun studiile specialistilor
Potrivit unui studiu efectuat de mai multe institute din domeniul silviculturii si agriculturii, ?n ultimul secol s-a ?nregistrat o ?ncalzire progresiva a atmosferei si o reducere a cantitatilor de precipitatii. Potrivit informatiilor oficiale ale INMH, in ultimii 10 ani s-a constatat o crestere a temperaturilor medii anuale cu 0,2-0,6 grade Celsius, precum si o scadere a precipitatiilor cu 10-50 mm fata de mediile pe 100 de ani. „Acest lucru releva tendinta clara a intensificarii si extinderii fenomenelor de desertificare, degradare a terenurilor si seceta”, a declarat Vladimir Ivanovici.
Mai mult, Rom?nia se confrunta ?n ultima perioada cu o reducere drastica a suprafetelor ?mpadurite. Aceasta, ?n conditiile ?n care padurile pot contracara efectele negative ale ?ncalzirii atmosferei. Astfel, unui studiu realizat de specialisti ai Ministerului Agriculturii, suprafata ?mpadurita a tarii s-a redus ?n ultimul secol cu aproximativ 70%. (A.Z.) Olariu, agricultura ieseana nu este pregatita pentru variatii bruste de temperatura. (Alex ZANOAGA)

Publicitate și alte recomandări video