Peste doua zile va muri un dinozaur, creatura lui Arcadie Dubet

Zilele Administratiei de Cladiri (AC) sint numarate. Cea mai inutila suprastructura a administratiei iesene este la un pas de desfiintare. Constituita ca o asociatie de locatari mamut, Administratia de Cadiri, aflata in directa subordonare a Regiei de Termoficare (RAT), trebuie sa dispara pina la 1 iunie. La opt ani de la infiintarea sa, AC nu pare sa stirneasca regretul nimanui. Insusi Romeo Mistreanu, directorul RAT, este constient ca Administratia atirna de gitul sau ca o piatra de moara. "Cred ca singura perioada in care administratia si-a dovedit eficienta a fost doar in primii doi ani, din 1992 pina in 1994. Intre timp, dezinteresul total al angajatilor de a-si indeplini sarcinile de serviciu au condus la dorinta generala de a divolza aceasta structura", a declarat Mistreanu.
O creatura nascuta din coasta lui Dubet
Din 1992 si pina in prezent, AC a functionat ca o asociatie de locatari insarcinata cu stringerea cheltuielilor de intretinere – apa rece, apa calda, caldura, gaz metan, gunoi, cheltuieli comune – de la peste o mie de blocuri. Din toamna anului trecut, de cind primarul Constantin Simirad a cerut imperios spargerea acestei administratii, conducerea RAT a facut mai multe incercari de desfiintare, toate insa soldate fara nici un rezultat. Insa acum, Mistreanu i-a somat pe toti salariatii de la AC sa se constituie in asociatii de proprietari de sine statatoare pina la 1 iunie, angajatii regiei urmind a fi concediati de la aceasta data.
Administratia de Cladiri a fost constituita in 1992, de fostul manager al RAT, Arcadie Dubet. Pe atunci, Dubet isi ocrotea cu mare grija "plodul" nou creat. El spunea ca oamenii de la AC vor fi mereu la dispozitia iesenilor. "Vreau sa ajungem sa rezolvam toate problemele celor care locuiesc la bloc. Sa le reparam instalatiile interioare, terasele, si chiar sa le lasam dimineata la usa laptele si ziarul", spunea Dubet in 1994. Dar, ca si alte idealuri greu de atins ale lui Arcadie Dubet, si de acest plan s-a ales praful.
La acea vreme, AC era privita ca o structura, singura posibila, de a tine in friie destinele asociatiilor de locatari. Inghitind, an de an, asociatii de locatari independente, AC a ajuns, in 1996, sa contina 34 de administratii mai mici alcatuite din peste 44.000 de apartamente. Pentru a administra acest impresionant fond imobiliar, conducerea de atunci a regiei a angajat peste 560 de oameni. Aproape 300 de femei de serviciu, 200 de muncitori si 60 de salariati TESA au administrat, pentru opt ani, fondurile de intretinere a 150.000 de ieseni. In toamna anului trecut, sefii principalelor regii locale au cerut desfiintarea acestui mastodont care timp de opt ani facuse mai mult rau decit bine. Violetta Canila, directorul RA "Citadin", sustinea la acea vreme ca ii este foarte greu sa recupereze banii cheltuti pentru ridicarea gunoiului de la aceste asociatii. La rindul sau, Marin Aparaschivei, directorul filialei iesene a SC "Distrigaz Nord", sustinea ca asociatiile de locatari care intrau in Administratia de Cladiri incetau sa-si mai achite facturile restante la gaz metan. Pe aceeasi linie se situa si conducerea RAJAC Iasi, care argumenta ineficienta AC prin numarul mare al facturilor neincasate. In acest context, primarul Constantin Simirad i-a cerut sefului RAT sa sparga Administratia si sa ajute la infiintarea de noi asociatii de proprietari, mai mici si mult mai usor de administrat. "Fiind mai mici, si organizate la nivel de bloc sau de scara de bloc, asociatiile vor fi mai usor de administrat. Cred ca nivelul datoriilor va scadea considerabil pentru ca, cunoscindu-se, locatarii se vor motiva reciproc pentru a-si achita cheltuielile de intretinere", a declarat Simirad.
Mistreanu recunoaste ca AC bloca banii celorlalte regii
La doar doar patru zile pina la termenul final de dizolvare, directorul RAT, Romeo Mistreanu, recunoaste ca, deseori, marea majoritate a fondurilor recuperate de AC de la locatari se oprea in vistieria "Termoficarii", celelalte regii fiind "uitate" voit la plata cheltuielilor. "Trebuie sa recunosc ca, uneori, aminam plata altor furnizori in detrimentul CET-ului, principalul nostru furnizor de materie prima", a declarat directorul RAT. Declaratia lui Mistreanu este sustinuta si de nivelul actual al datoriilor iesenilor catre Administratia de Cladiri. Din cele peste aproape 67 miliarde lei pe care le are de recuperat de la ieseni, 44 de miliarde reprezinta facturi neachitate in contul Regiei "Apa-Canal". Abia pe locul doi, in clasamentul neoficial al datoriilor, se situeaza RAT, cu mai putin de 20 miliarde lei. La CA mai figureaza cu creante neincasate si "Distrigaz" Iasi, cu peste 1,7 miliarde lei, o datorie uriasa daca luam in calcul ca metrul cub de gaz este doar de 1.200 de lei, RA "Citadin", cu 31 milioane lei, si CONEL, cu 656 milioane lei.
Demarata la inceputul acestui an, desfiintarea AC inainta, pina acum doua saptamini, cu pasi marunti. Din cele 44.000 de apartamente, doar 10.000 se constituisera in asociatii de proprietari independente. Pentru a impulsiona procesul, Romeo Mistreanu le-a dat, acum doua saptamini, un preaviz tuturor angajatilor de a se transforma; in caz contrar, somajul fiind singura solutie. De atunci, in AC au mai ramas doar 20.000 de apartamente, si 373 de angajati din cei peste 560 care erau toamna trecuta. Potrivit declaratiilor lui Mistreanu, nici unul dintre cei care vor pleca din AC nu vor ramine fara un loc de munca. "Cei 15 administratori care au ramas isi pot constitui asociatii, la care se pot lipi si casierii. Cel mai usor isi vor gasi de lucru femeile de serviciu", a spus Mistreanu.
Amenintata cu somajul, Elena Pavel, administrator la AC 27 Dacia, sustine ca incearca infiintarea unei noi asociatii. "Locatarii au incredere in noi, si cred ca voi reusi formarea unei noi asociatii de proprietari. Din cele 4.900 de familii componente ale administratiei mele, 400 s-au reorganizat deja. Vor urma altele", a declarat Pavel. Cei 4 casieri si cele 19 femei de serviciu ale AC 27 Dacia isi vor cauta loc de munca in aceeasi zona. "Voi lua o parte dintre casieri si o parte dintre femeile de serviciu, insa numarul lor depinde de cit de mare va fi asociatia", a adaugat administratorul.
Dinozaurul va disparea la fel de brusc cum a aparut
Inca de acum doi ani, conducerea RAJAC a cerut transformarea AC in societate comerciala. "Administratia e nefunctionala si neeficienta. Solutia ar fi fost transformarea ei in societate comerciala, in subordinea Primariei. In acest fel, ea ar fi putut fi controlata, iar distribuirea fondurilor ar fi fost echidistanta", a declarat Tudor Tudose, purtatorul de cuvint al RAJAC. Solutia oferita de RAJAC nu e impartasita si de Romeo Mistreanu. Acesta sustine ca, prin transformare, AC nu ar fi devenit decit o unitate si mai neprofitabila. "O viitoare societate comerciala nu ar fi avut fonduri. Practic, lucrarile de intretinere ar fi urmat sa fie executate tot de RA «Termoficare», ceea ce ar fi dus la blocajul financiar al ambelor unitati", a spus directorul RAT. In ciuda solutiilor multiple oferite, Administratia de Cladiri va disparea la fel de brusc cum a si aparut, si asta pare sa multumeasca pe toata lumea. (Razvan MOLDOVEANU)