Primii jurnalisti cu diplome, intre deruta si speranta

Ca in multe alte meserii din Romania, si in domeniul presei, piata a reactionat mult mai repede, dupa 1989, decit institutiile abilitate sa pregateasca specialisti in domeniu. Dupa unsprezece ani de la revolutie, Iasul are acum prima promotie de jurnalisti cu diplome universitare purtind antetul Universitatii "Al.I.Cuza". Fireste, faptul ca prima sectie de Jurnalistica a fost infiintata la Iasi dupa sapte ani de presa libera, are multiple explicatii. Pe de o parte, initierea de catre institutiile academice a unei sectii specializate in mass-media a fost intirziata de nevoia acestora de a prospecta tendintele pietei in domeniu. Si, nu este mai putin adevarat ca universitatile nu au avut nici pregatirea logistica necesara pentru a forma specialisti competenti intr-un domeniu tinar, cum este cel al presei, la noi. Trecind peste toate aceste piedici, anul acesta la Iasi a iesit de pe bancile facultatii prima promotie de jurnalisti cu diplome. Sint acestia pregatiti, cu adevarat, sa faca fata cerintelor profesiei de jurnalist? Desi rezervate, raspunsurile absolventilor si profesorilor sectiei de Jurnalistica au o nota pronuntata de optimism. Este prematur de raspuns acum la aceasta intrebare. Unii dintre absolventii actualei promotii lucrau deja in domeniul presei, iar novicii spera ca avind o diploma vor avea un atu substantial la angajarea intr-o redactie. Nu trebuie ignorat faptul ca atit in Romania, cit si in statele occidentale, sefii institutiilor de presa prefera tinerii care au fler jurnalistic celor cu diplome de specialitate, dar lipsiti de abilitatile specifice profesiunii de ziarist. Munca sub presiunea timpului, spiritul iscoditor si critic, placerea descoperirii, sint lucruri care conteaza mai mult pentru obtinerea unui post la o publicatie decit media de absolvire. Trecind peste toate acestea, aparitia sectiei de jurnalistica la Iasi este un pas inainte pentru presa, in ansamblul sau. Cu conditia ca cei care formeaza viitorii reporteri pe bancile facultatii sa se adapteze la exigentele acestei profesiuni atipice, pentru a carei cariera de succes nu exista retete prestabilite.
"Dupa trei ani de presa am dat la Jurnalistica"
Din primii 28 de absolventi din acest an, aproximativ jumatate si-au gasit deja un loc de munca in mass-media. Cei care au reusit sa se angajeze fie la un post de televiziune sau de radio, fie la un ziar sau revista, nu si-au gasit insa postul avind in buzunar diploma de jurnalist. Angajarea s-a produs inainte de a termina facultatea si pentru unii chiar inainte de a o incepe. "M-am jucat de-a ziaristul inca dinainte de ’89, la «Vremea Noua», in Vaslui", incepe Justinian Moga, redactor-sef la Radio Hit, povestea sa de jurnalist. Dupa o trecere fugara prin televiziune, Justinian a ajuns la radio, domeniu in care a ramas definitiv. Pentru presa, spune el, a renuntat chiar la prima facultate: "Am facut trei ani de Management la «Cuza», dar asta doar de gura parintilor. Dupa ce am renuntat la Facultatea de Economie si dupa trei ani de presa am dat la Jurnalistica", spune Justinian Moga. In situatii relativ similare s-au aflat si alti colegi ai lui, care, venind in presa, aveau deja in spate niste studii si o experienta in domeniu. Iulia Lazescu, de exemplu – sefa de promotie a sectiei – a facut primul pas in presa in urma cu opt ani de zile, cind a inceput sa lucreze la TVR Iasi, institutie la care este acum redactor: "In ’90 am terminat Facultatea de Electronica si Telecomunicatii si dupa ce am fost o vreme profesor-inginer la un liceu din Roman a aparut sansa concursului la televiziune", spune Iulia Lazescu. Reprezentind ceva inedit la Iasi, in 1997 cind a luat fiinta, sectia de Jurnalistica a fost pentru cei mai multi dintre primii studenti o curiozitate ce trebuia satisfacuta si un orgoliu de profesionist. O facultate de profil nu reprezenta conditia de a face presa: "Ce practica puteai sa mai faci cu mine dupa atitia ani de radio, dupa atitia ani de televiziune?", intreaba retoric Justinian Moga. Din acest punct de vedere, prima promotie de Jurnalistica de la Iasi a fost cu totul neobisnuita: "A fost o serie deosebita; multi aveau deja o diploma de studii superioare, altii au facut in paralel doua facultati. S-au lovit de toate problemele inceputului, intrind in aceasta facultate cu un aer de experiment", spune prof.dr. Andrei Hoisie, seful Departamentului de Jurnalistica de la Universitatea "Al.I.Cuza".
"Cel mai important lucru pe care l-am invatat este ca trebuie respectate niste reguli"
In afara de "batrinii" sectiei, care se considera niste initiati in tainele presei, ceilalti absolventi de la Jurnalistica au ales aceasta facultate ca pe oricare alta: "Nu stiu citi dintre ei au pornit de la ideea ca aceasta va fi profesiunea lor. Unii au descoperit abia pe parcurs farmecul conditiei de gazetar", spune profesorul Hoisie. Este cazul Mariei Boghian, care, dupa ce a lucrat incepind cu 1997 la Radio "Nord Est" si postul TV "Europa Nova", acum este editor de stiri la Radio "Hit": "Eu mi-am dorit sa fac Litere, dar pe parcurs mi-am dat seama ca jurnalistica mi se potriveste foarte bine", spune Maria, care, ca si Justinian Moga, este convinsa ca din presa se poate iesi la pensie, ca din orice alta meserie. "Am facut aceasta facultate si stiu ca meseria asta trebuie s-o fac. Cred ca cel mai important lucru pe care l-am invatat este acela ca trebuie respectate niste reguli. Multi considera presa ca un punct de trecere spre altceva, doar o modalitate de a-si face relatii", este de parere si Isabela Agavriloaiei, colega de redactie cu Maria Boghian.
"Multi dintre profesorii mei nu aveau experienta in acest domeniu"
Fie ca in octombrie 1997, cind a decolat scoala de jurnalistica de la Iasi erau "presari", fie ca nu aveau habar despre ce inseamna sa fii ziarist, fiecare din actualii absolventi sustine, fireste, ca nu a trecut degeaba prin aceasta facultate. Modul in care studiile de Jurnalistica i-au ajutat este insa diferit de la caz la caz si asta tocmai pentru ca nu s-a pus in mod deosebit accentul pe practica: "Pentru mine a fost o experienta utila pentru ca mi-a pus ordine in niste lecturi de specialitate", marturiseste Justinian Moga, care inainte de a urma Jurnalistica la "Cuza" a mai urmat si un curs de presa la BBC. "Ca inginer ma simteam acasa cind era vorba de un subiect de factura tehnica, insa aveam foarte multe lipsuri in background-ul cultural. Daca nu stii cit de cit ce trateaza domeniul respectiv, nu poti face mai mult decit ceva de suprafata. Din aceasta perspectiva, eu am avut in facultate ce mi-am dorit, profesori de calibru cu care puteai dialoga", spune Iulia Lazescu, care a fost si sefa primei promotii de la Jurnalistica. Daca majoritatea absolventilor spun in ultima instanta ca facultatea aceasta le-a folosit la ceva, prima promotie are si scepticii ei. Unul dintre acestia este Sorin Semeniuc, actualmente director al revistei "Opinia studenteasca": "Am fost o generatie de sacrificiu. Dotarile de la Jurnalistica sint foarte slabe si apoi multi dintre profesori nu aveau nici ei experienta in acest domeniu", spune Sorin Semeniuc. Desi, inainte de a deveni student, Sorin Semeniuc a lucrat si el doi ani si jumatate in presa, la Radio Top ’91 din Radauti, si si-a dorit sa faca aceasta facultate, dupa patru ani de studii el spune ca Jurnalistica nu este necesara pentru a face presa: "Paradoxal, eu am descoperit acest lucru in timp ce urmam sectia de jurnalistica", spune Sorin Semeniuc, care acum incepe Facultatea de Stiinte Politice.
"Multi gazetari bat cimpii si induc, cu buna credinta, lumea in eroare"
Mai mult decit materiile pe care le-au predat, atragerea unor profesori ca Alexandru Zub, Alexandru Calinescu, Adrian Neculau, Mihai-Razvan Ungureanu sau Stefan Prutianu a fost in sine una din atractiile acestei specializari. Considerind ca moda gazetarului autodidact a trecut, aceasta specializare si-a propus sa impuna jurnalistul super-scolit: "Aici putem sa-i dam un curs de Teorie economica, unul de Drept constitutional. Multi gazetari bat cimpii, de exemplu cind este vorba despre modificarea Constitutiei, si induc, chiar cu buna credinta, lumea in eroare", spune prof.dr. Andrei Hoisie. Bazele teoretice, de cultura generala, care au fost in sarcina acestor profesori, s-a incercat, dupa cum sustine si coordonatorul Andrei Hoisie, sa fie echilibrate prin cursuri practice, predate de oameni care au lucrat in presa cotidiana, precum conf.dr. Florea Ioncioaia – fost coordonator al Departamentului Editorial la cotidianul "Monitorul", lect. Dorin Popa – si el in trecut ziarist la "Monitorul", Vanda Condurache (de la TVR Iasi) sau Ovidiu Simonca, actualmente jurnalist la postul BBC, fost redactor-sef adjunct la "Monitorul".
"Nu pretind si nici nu sper ca un ziar va angaja pe cineva doar pe baza de diploma"
Cu toate acestea, profesorii recunosc ca proaspetii absolventi de Jurnalistica nu au prin aceasta diploma mai mult decit un simplu atu atunci cind se angajeaza in presa, cariera lor intr-o institutie mass-media depinzind direct doar de talentul si flerul jurnalistic: "Nu pretind si nici nu sper ca un ziar va angaja pe cineva doar pe baza de diploma. Diploma aceasta reprezinta un capital intelectual pe care il poti aprecia insa atunci cind nu-l ai", spune prof.dr. Andrei Hoisie. Cei care nu vor reusi insa sa lucreze in presa, spune seful Departamentului de Jurnalistica, au alternativa altor domenii cu mare trecere in domeniul de fata: relatii publice, publicitate: "Nu toti vor fi niste formidabili gazetari, dar chiar si cei care nu vor scrie foarte bine vor putea face o cariera onesta si profesionista in publicitate", spune incurajator prof.dr. Andrei Hoisie. Acest indemn s-a concretizat deja intr-o oarecare masura prin numarul de studenti scolarizati la Jurnalistica, in crestere de la un an la altul, si prin afluenta foarte mare de candidati la examenul de admitere din aceasta vara, cind concurenta a fost de aproximativ sapte pe loc si ultima medie de intrare pentru locurile fara taxa – 9,51.
Studentii de la Jurnalism fac cursuri in spatii improprii
Datorita situatiei financiare dificile a sectiei si a Facultatii de Litere sub aripa careia se afla, Departamentul de Jurnalistica se considera, autocompatimitor, drept "copilul orfan" al Universitatii "Al.I.Cuza". "In patru ani de zile, studentii de la Jurnalistica nu au avut parte de o singura ora in corpul central al Universitatii", isi exprima nemultumirea prof.dr. Andrei Hoisie, coordonatorul acestei sectii. Majoritatea salilor de curs in care au avut acces cei ce s-au pregatit pentru meseria de gazetar la Universitatea "Al.I.Cuza" se afla in Corpul E, situat vis-a-vis de Biblioteca Centrala. Situatia deplorabila a cladirii, ce sta sa se darime si urmeaza sa fie demolata de altfel anul viitor a facut pina acum obiectul a doua memorii ale Departamentului, inaintate conducerii institutiei. "Acestea trebuie luate in considerare, altfel cautam ajutor in alta parte si devenim universitate privata", spune profesorul Hoisie. In afara de faptul ca, asa cum sustin cadrele didactice de la Jurnalistica, salile din Corpul E sint improprii pentru desfasurarea activitatilor didactice si neincapatoare uneori pentru seriile de studenti, ele nu prezinta siguranta nici pentru dotarea care exista. "Institutiile exterioare au aratat un interes mai mare in obladuirea acestei sectii decit Universitatea. Astfel, cele doua laboratoare de care dispune acum sectia, unul de radio si altul de informatica, si care au costat aproape 40.000 de dolari, sint donatia Fundatiei SOROS", spune prof.dr. Andrei Hoisie. Acestea nu au putut fi mutate nici macar in podul din Corpul A, deoarece spatiile ce trebuiau sa fie amenajate prezinta pericolul de incendiu.
Desi cadru didactic al Facultatii de Litere, prof.dr. Stefan Avadanei, prorectorul cu relatiile internationale de la "Cuza", nu impartaseste opinia cadrelor didactice de la Jurnalistica si, fara a nega problema spatiilor, sustine ca sint facultati care stau si mai prost: "Nu as spune ca Jurnalistica a fost persecutata sau ca sta cel mai prost", spune prorectorul Avadanei.
"Structura facultatilor de jurnalistica din Romania nu are nici o legatura cu practica jurnalistica" afirma editorialistul Adrian Ursu, redactor-sef adjunct la cotidianul "Adevarul"
Sperantele si pretentiile profesorilor care predau la sectiile de jurnalistica privind viitorul profesional al studentilor pe care ii pregatesc nu sint pe aceeasi lungime de unda cu opiniile despre invatamintul jurnalistic ale celor care detin functii de conducere in presa romaneasca. "Avem o parere foarte proasta despre cei care termina jurnalistica, in general. Aceasta pentru ca structura si programele de invatamint ale facultatilor de jurnalistica din Romania nu au nici o legatura cu practica jurnalistica", este de parere cunoscutul editorialist Adrian Ursu, redactor-sef adjunct la cotidianul "Adevarul". In plus, sustine acesta, studentii de la jurnalistica nu ies de pe bancile facultatilor nici macar cu un suport informational suficient pentru a putea face fata muncii de ziarist. "Preferam sa angajam absolventi specializati pe anumite domenii, care lucreaza si la ziar, de obicei. Astfel, avem economisti angajati la Departamentul Economic, absolventi de Drept care lucreaza pe Politic sau Juridic, medici angajati pe Sanatate, ingineri, fizicieni, biologi, chiar teologi", spune Adrian Ursu, precizind ca din cei peste 100 de reporteri si redactori ai cotidianului la care este redactor-sef adjunct doar trei-patru sint licentiati in jurnalistica. Faptul ca diploma in jurnalistica nu garanteaza profesionalismul unui om de presa este motivul pentru care nici la PRO TV nu au fost angajati foarte multi absolventi ai facultatilor de profil. "Jurnalistica este un domeniu in care te poti califica la locul de munca", spune Cristian Tabara, realizator la PRO TV. Ca si Adrian Ursu, Cristian Tabara isi sustine aceasta opinie prin calitatea foarte slaba a invatamintului jurnalistic romanesc: "Atit timp cit scolile de jurnalistica sint bune la nivel strict teoretic, nu cred ca o diploma este foarte reprezentativa. Chiar daca, sa spunem, sint necesare aceste studii, sint absolventi care vor face fata si altii care nu se vor descurca deloc", spune Cristian Tabara, care a absolvit un curs de jurnalistica la BBC. O opinie mai ponderata are Bogdan Ghiu, seful Sectiei Culturale de la "Jurnalul National": "Cunosc jurnalisti buni, licentiati in acest domeniu, insa consider ca foarte importanta este capacitatea fiecaruia de a se integra in aceasta meserie. Ar fi pacat ca diploma sa devina o conditie a angajarii in presa", spune Bogdan Ghiu, absolvent de Filologie. Predind cursul de Actualitate jurnalistica la Scoala Superioara de Jurnalistica, Robert Turcescu, redactor-sef la Departamentul Stiri al postului de radio Europa FM, considera ca unui jurnalist ii sint foarte necesare studiile de jurnalistica, argumentind prin nevoia de a cunoaste in primul rind niste reguli ale profesiei: "Exista doua categorii de jurnalisti: cei formati pe bancile unor scoli de profil si cei care se autoformeaza in redactii. La un moment dat acestia din urma tot au nevoie de niste repere deontologice, de informatii privind redactarea stirilor, unghiul de abordare a unei probleme. In momentul in care incepi sa lucrezi in presa nu mai ai timp sa citesti studii de specialitate", spune Robert Turcescu.
(E. CHISCOP, Mirela CORLATAN)