"Nu mai declar nimic, vreau sa se termine totul"

Dupa ce a alunecat incet pe tarimul politicii, scandalul creat de ideea ca oamenii din cultura Cucuteni ar fi fost canibali pare a se stinge prin refuzul protagonistului sau, muzeograful de la Palatul Culturii, Madalin Valeanu, de a-si mai sustine public vreo idee: "Nu mai vreau sa declar nimic, vreau sa se termine totul", spune Madalin Valeanu dupa ce, timp de o saptamina, a fost in centrul atentiei presei locale si centrale. Epuizat de controversele in mijlocul carora s-a aflat, fiind "incoltit" de specialistii arheologi care au infirmat ipoteza canibalismului cucutenian, Madalin Valeanu a renuntat si la declaratiile acuzatoare impotriva sefului Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, Bogdan Birleanu, care, a spus el, l-a agresat, retinut fortat si amenintat cu concedierea. Desi a dovedit ca ipoteza canibalismului cucutenian a fost sustinuta inaintea sa si de cercetatoarea Magda Mantu, de la Institutul de Arheologie, Valeanu nu a cistigat mai multa credibilitate in fata arheologilor ieseni. Valeanu si-a argumentat ideea canibalismului ritualic in cultura Cucuteni cu revista "Scinteia", aparuta in 1999 sub egida Ministerului Culturii, Academiei, Complexului Muzeal (la care este angajat Valeanu) si a Institutului de Arheologie, in care Magda Mantu scria, negru pe alb, ca unele fragmente de oase umane gasite in asezarea cucuteniana de la Scinteia (Iasi) "indica practicarea unui canibalism ritualic". "Eu cred ca, profesional, ar fi fost ca in acel studiu sa fi existat si un «probabil» deoarece in arheologie nu poti face decit interpretari", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu, de la Universitatea "Al.I.Cuza", seful Catedrei de Istorie veche. Faptul ca nu s-au gasit morminte in siturile din cultura Cucuteni (unul din argumentele aduse de Valeanu in sprijinul ipotezei sale), considera prof.dr. Nicolae Ursulescu, poate gira multe teorii, mai putin cea a canibalismului. Astfel, ar putea fi vorba de "rituri funerare ascunse": "Este o categorie de rituri funerare pe care arheologii nu o pot «sesiza», dar au «sesizat-o» etnologii. Un model posibil este cel al aruncarii resturilor incinerarii in apa sfinta (cum se intimpla si astazi in India) sau in cele patru vinturi. Ce-ar fi sa spunem, daca nu exista urme, ca indienii sint canibali?", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu. O alta ipoteza, mai viabila in opinia acestuia decit canibalismul, este aceea ca mortii ar fi fost dusi in afara asezarii, in locuri sacre numite "platformele tacerii", unde erau lasati sa fie mincati de pasari ca o ofranda adusa divinitatii. "Acest ritual este intilnit la pieile rosii din America, in Australia si la caldeeni", spune profesorul Ursulescu. Acesta infirma si afirmatia lui Valeanu ca, potrivit unor teorii, cucutenienii si-ar fi agatat mortii in copacii din padure: "Eu nu stiu sa fie atestata aceasta teorie. Poate se refera la faptul ca acesti copaci erau folositi pentru a amenaja platforma pe care erau asezati mortii", conchide prof.dr. Nicolae Ursulescu. (Mirela CORLATAN)