Razboiul pentru „Termo-Service” are o miza de 14 miliarde pe an din banii dvs. la intretinere

Un pot de 14 miliarde lei din banii iesenilor. Aceasta este miza razboiului dintre „Termo-Service”, societatea Primariei, si clona ei, firma privata „Therm Service Grup”, in spatele careia s-ar afla fosta directoare de la „Termo-Service”. Dupa racolari de asociatii de proprietari si saptamini de confuzii, cele doua tabere s-au intilnit fata in fata. Ieri, noul director al „Termo-Service”, Cristian Andries, si-a acuzat concurenta pe fata. „Ati fost indusi in eroare”, le-a spus Andries citorva zeci de locatari din zona Nicolina. „«Termo-Service» va fuziona cu CET si va pune oamenilor penalizari din ce in ce mai mari”, s-a aparat Loredana Zuzu, de la „Therm Service Grup”. In spatele acestui scandal iesit la vedere se ascund manevre de culise care dureaza de luni de zile. Si toate acestea pentru o miza imensa, de miliarde lei. „Ziarul de Iasi” va prezinta fata nevazuta a acestei dispute, precum si interesele fiecarei grupari in parte.
Oamenii nu stiu de cine apartin si cui dau banii
Buba s-a spart ieri. Directorul societatii Primariei, „Termo-Service”, anuntase pentru aseara o intilnire cu presedintii de asociatii de proprietari din zona Nicolina. In acest cartier, firma privata „Therm Service Grup” a pus mina pe mai multe asociatii. Chiar de ieri-dimineata, activitatea centrelor de incasare ale celor doua societati a fost perturbata. La punctul de incasare 7 al „Termo-Service”, in Nicolina, era un lacat mare pe usa. Un afis atentiona locatarii ca trebuie sa plateasca la „vechiul sediu”, adica intr-un bloc alaturat punctului termic. Acolo, insa, la blocul 841, se afla un punct de incasare al „Therm Service Grup”. Desi mai multi locatari voiau sa plateasca intretinerea, angajatii „Therm Service Grup” nu incasau. „O sa se lamureasca diseara ce si cum”, a spus Stefan Ungureanu, angajat al societatii private. „Unde se plateste pina la urma? Nu e aici asociatia?”, intreba o batrina, Elena Bulbucanu, confuzionata la maximum. Practic, punctul de incasare al „Termo-Service” si cel al „Therm Service Grup” sint la o distanta de nici 100 de metri unul de celalalt.
„Nici nu am intrebat inca locatarii”
Aceeasi confuzie domnea si la blocul 999, tot din Nicolina. Presedintele asociatiei de la acest bloc a spus ca locatarii platesc in doua locuri. „Incasarea pentru «Termo-Service» se face aici, la un bloc mai jos, iar pentru «Therm Service Grup» se plateste la citiva metri mai incolo, dar vizavi”, a spus Aurel Chiriac. Acesta a semnat contract cu societatea privata, desi nu stie prea bine care sint motivele. „Loredana Zuzu, de la societatea asta noua, a spus ca o sa fie comisionul mai mic decit la «Termo-Service». Nu stiu cu cit mai mic, nici nu am intrebat inca locatarii, dar o sa fac o sedinta sa-i intreb”, a spus Chiriac senin. Ieri, in jurul prinzului, nici unul din cele doua centre de incasare nu era deschis. Mai multe persoane asteptau pe cineva, sa plateasca intretinerea, dar fara nici un succes. Practic, ziua de ieri a fost paralizata din acest punct de vedere.
Prima confruntare directa, pe teren, intre cele doua firme
Scandalul care a mocnit toata ziua a explodat in jurul orei sase seara. Citeva zeci de locatari s-au strins la punctul de incasare „Termo-Service” de la blocul 995 din Nicolina. Fusesera informati ca acolo va veni Cristian Andries, seful „Termo-Service”. Toti voiau sa fie lamuriti unde se duc banii pe care-i dau „la asociatie”. In scurt timp au aparut si citiva din capii „Therm Service Grup”, fosti angajati la „Termo-Service”. „Vrem sa fim si noi primiti sa ne exprimam punctul de vedere”, a spus Daniel Atanasiu, de la societatea privata. Pina la venirea lui Andries, locatarii au cerut explicatii de la cei de la „Therm Service Grup”. „Comisionul o sa fie mai mic la noi”, se caznea Atanasiu sa-i convinga pe cei prezenti, dar fara a da nici un fel de cifre. „Daca ramineti la «Termo-Service», veti plati penalizari”, argumenta si Loredana Zuzu. Spiritele s-au mai calmat la venirea lui Andries. Acesta i-a acuzat direct pe concurentii de la societatea privata. „Ati fost indusi in eroare daca ati semnat noile contracte”, le-a spus Andries locatarilor. In cele din urma, s-a lasat cu o harmalaie generala. Singurul lucru care s-a stabilit a fost ca presedintii de asociatii vor organiza adunari generale in care sa se rediscute problema contractelor de administrare.
Miza pusa in joc este 500.000 dolari, anual
De fapt, care este miza infruntarii dintre cele doua societati? E vorba de aproape 500.000 de dolari, anual, echivalentul a aproape 14 miliarde lei. Mai exact, atit se incaseza anual din comisoane pentru administrarea celor 60.000 de persoane ale „Termo-Service”. Iata calculele, asa cum ar putea arata acestea in cazul unei societati care ar functiona in aproximativ aceleasi conditii ca „Termo-Service”. In acest moment, comisionul perceput de „Termo-Service” pentru fiecare persoana din imobilele administrate este de 19.000 lei lunar. In plus, inca 3.000 lei lunar de persoana sint incasate pentru „cheltuieli gospodaresti”. Adica, in total, 22.000 lei lunar de persoana. Daca inmultim aceasta suma cu cele 60.000 de persoane din imobilele administrate de „Termo-Service”, reiese ca, lunar, aceasta societate incaseaza 1,32 miliarde lei. Si aceasta suma nu se refera la plata utilitatilor. Din 1,32 miliarde lei, grosul se cheltuie pe salariile angajatilor. „In acest moment, avem cam 200 de angajati, care au un salariu mediu de 3 milioane lei”, a spus Cristian Andries. Practic, in jur de 600 milioane lei lunar se duc pe salarii. Ramin, din 1,32 miliarde lei, peste 700 milioane lei. Din aceasta suma, o parte se duce pe cheltuieli curente: plata utilitatilor la locatiile societatii, cheltuieli cu combustibil, consumabile. Cu totul, aceste cheltuieli nu depasesc, lunar, 300 milioane lei. In concluzie, in jur de 400 milioane lei lunar pot fi inregistrate drept profit al societatii. Sa mai spunem ca, la o firma privata bine administrata, profitul poate creste simtitor.
„Termo-Service”, fostul copil de suflet al lui Dubet
„Termo-Service” este fosta Administratie de Cladiri (AC) a lui Arcadie Dubet, cosmetizata. AC a fost infiintata la inceputul anilor ’90 de fostul sef al RAT, Arcadie Dubet. Pina in 2000, AC a administrat citeva sute de imobile din oras, ca sectie in cadrul RAT. Cind RAT a fost impartita in RADET, „Termo-Gaz”, „Ascensorul”, AC si-a schimbat denumirea in „Termo-Service” si s-a transformat in societate comerciala in subordinea Consiliului Local (CL). In 2002, fosta directoare, Georgeta Gilca, a propus, iar CL a aprobat, ca societatea sa fie privatizata. S-a facut chiar si un studiu de fezabilitate, dar totul a fost suspendat. La inceputul acestui an, inspectorii Curtii de Conturi au descoperit ca la „Termo-Service” s-au facut inginerii financiare de miliarde de lei. Cea mai noua solutie a Primariei pentru „Termo-Service” este fuziunea cu CET. Desi anuntata, nu s-au facut inca pasi concreti in aceasta directie.
Sefii „Termo-Service” se premiau in draci
Inspectorii Curtii au sintetizat informatiile din raport intr-un proces-verbal. Acesta contine 41 de pagini si identifica 11 nereguli gasite la „Termo-Service”. In fiecare din aceste cazuri, directoarea Gilca este gasita persoana raspunzatoare. De exemplu, s-a gasit un „tun” de aproape 2 milioane de dolari. Conform actelor contabile ale asociatiilor de locatari, suma reprezinta penalitati pentru neplata utilitatilor. Dupa inspectorii Curtii, „Termo-Service” a „trecut fictiv” aceste penalitati drept „restanta cuvenita «Termo-Service»”. Din aceasta suma, 7,5 miliarde au si fost incasate de societate. „Prin insusirea si inregistrarea in contabilitatea proprie a societatii a veniturilor nelegale de 7,5 miliarde lei, s-au denaturat cu stiinta rezultatele financiare pe anii 2001 si 2002”, se arata in procesul-verbal. Astfel, in 2001, „Termo-Service” a raportat un profit de 100 de milioane de lei, cind, de fapt, societatea avea o pierdere de 1,6 miliarde lei. In acelasi mod, in 2002 s-a raportat un profit de 444 de milioane lei, desi pierderea la sfirsitul anului era de 9 miliarde lei. Mai mult, societatea constituise un fond de 1,4 miliarde lei destinat premierii angajatilor. Din acest fond, s-au si platit efectiv 700 de milioane lei drept premieri. „Sint pagube clare de peste 7 miliarde lei”, concluziona Constantin Iatco, directorul Curtii de Conturi. (C.P.)0.000 dolari, anual. (Catalin PRISACARIU)