O zi decisiva pentru ieseni

Cel mai mare imprumut discutat vreodata in CL a fost si tema unei dezbateri publice organizate de Grupul pentru Dialog Social Iasi. Simbata, la Centrul Cultural German, s-au luat la puricat intentiile primarului. Suma extrem de mare a atras cele mai multe din personalitatile Iasului, sala devenind pentru prima data neincapatoare. La discutii a fost prezent si primarul Gheorghe Nichita, care si-a sustinut proiectele in fata consilierilor locali, judeteni, parlamentari, sefi ai administratiei publice si oameni de afaceri sau rectori universitari. Practic, cei prezenti au avut ocazia de a-si exprima punctul de vedere cu privire la imprumutarea fondurilor necesare pentru locuinte sociale, pasarela Octav Bancila, reabilitarea sinelor de tramvai si a strazilor. „Este un moment in care si eu pot sa colectez anumite lucruri cu privire la proiectele propuse”, a declarat Nichita. Iesenii isi vor putea spune punctul de vedere cu privire la proiectele municipalitatii si pe site-ul Grupului pentru Dialog Social, www.gds.iasinet.ro.
„Firmele din Iasi nu participa la proiectele Iasului”
Dezbaterea cu privire la proiectele de investitii ale Primariei de la GDS a durat in jur de trei ore. Discutiile au inceput cu prezentarea celor sase proiecte si cu o pledoarie a primarului pentru realizarea imprumutului. Totodata, Nichita a prezentat si o situatie a investitiilor deja demarate de Primarie din bugetul local, investitii care fac practic imposibila realizarea altor proiecte mari. Majoritatea celor prezenti au salutat initiativa GDS si posibilitatea de a discuta direct cu primarul despre investitiile importante ale Iasului. „Intentionam sa extindem dezbaterea publica cit mai mult la nivelul comunitatii. De aceea am lansat posibilitatea de a discuta despre proiecte si pe site-ul GDS”, a precizat analistul Alexandru Lazescu, presedintele GDS Iasi. Oamenii de afaceri prezenti la dezbatere au taxat lipsa firmelor iesene din proiectele municipalitatii si au sustinut dezvoltarea Iasului catre spatiile din Zona Metropolitana. „Firmele din Iasi nu participa la proiectele Iasului. Trebuie sa avem grija sa mentinem banii in Iasi. Sint de acord cu proiectele, dar cred ca este nevoie de un referendum pentru a vedea parerea oamenilor”, a afirmat Gheorghe Plesu, seful Habitat Proiect.
„Nu vad cum reparatia strazilor sau a sinelor de tramvai sint rentabile, dar ele trebuie facute”
La dezbatere a fost prezent si un iesean stabilit de mai multi ani in Germania. Radu Merica a fost mai multi ani implicat in conducerea „Tiriac Holdings”, iar in prezent este reprezentantul unei importante firme imobiliare din Germania. „Se poate observa ca Iasul se transforma. Toate proiectele propuse sint bune, avem nevoie de ele. La Primarie se discuta de un grad de indatorare de 20%. O firma privata trebuie sa aiba un coeficient de indatorare de 300%. Problema este ca toate investitiile trebuie sa fie rentabile. Nu vad cum reparatia strazilor sau a sinelor de tramvai sint rentabile, dar ele trebuie facute”, a precizat Merica. Acesta a mai spus ca principala problema a Iasului este densitatea mare a locuitorilor si lipsa terenurilor pentru eventuale investitii private. „La Iasi avem o densitate de 9.000 de locuitori pe kilometru patrat. Prin comparatie, cel mai aglomerat oras din Germania are o densitate de 4.500 de locuitori, iar la Hamburg, la o populatie de 3 milioane de locuitori densitatea e de 900 de locuitori pe kilometru patrat. Stiu ca la Iasi a venit Siemens. Dar a avut probleme mari. Abia a gasit sediu. Stiu ca si Bosch vrea sa vina la Iasi, dar au multe probleme”, a adaugat Merica. Acesta a mai spus ca Iasul are nevoie de o strategie de dezvoltare care sa stabileasca exact si modul in care se construieste in oras.
„Avem o foame formidabila de investitii”
Un aliat surpriza al primarului in privinta imprumutului a fost omul de afaceri Zaharia Schrotter. „Imprumutul este singura forma de a dezvolta orasul in cel mai scurt timp. Singurul amendament pe care il am este faptul ca proiectele prezentate sint doar de reparatii si nu de dezvoltare. Cred ca Primaria ar trebui sa se implice mai mult in dezvoltarea orasului”, a afirmat Schrotter. Alti oameni de afaceri au atacat caracterul social al proiectelor propuse de Nichita. Pe de alta parte, au existat voci care au aparat proiectele primarului. „Rolul Primariei este sa aiba grija de cetateni. Orice proiect este bun pentru Iasi. Avem o foame formidabila de investitii. Inainte erau voci care criticau inexistenta imprumuturilor, iar acum se critica contractarea lor”, a comentat Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judesean. Suma imensa pregatita pentru investitii a condus chiar la ideea ca nu ar fi destule firme care sa le realizeze. „Sint foarte multe proiecte anuntate de Guvern, de Primarie pentru un timp relativ scurt. Trebuie sa ne gindim la posibilitatea ca firmele iesene nu vor avea destui muncitori. Forta de munca ar putea deveni o problema”, a confirmat prefectul Radu Prisacaru.
„Este jignitor”
Chiar daca nu a atacat direct proiectele propuse de Nichita, rectorul Dumitru Oprea a criticat in termeni duri mesajul primarului de la inceputul dezbaterii. Atunci, Nichita, pregatindu-se pentru o lupta politica, a prezentat un material prin care cei care ar fi fost impotriva imprumutului ar fi ales regresul Iasului. „Este jignitor. S-a pornit de la ideea ca vom fi impartiti in doua tabere. Cine poate spune ca este pentru regresul orasului? Practic ni s-a dat de ales o singura varianta. Este bine totusi ca s-a iscat aceasta dezbatere. De foarte putine ori iesenii au ocazia sa vada si sa comenteze proiectele”, a precizat Oprea. Primarul s-a aparat si a amintit atacurile recente asupra imprumutului ale deputatului liberal Relu Fenechiu. Concluzia finala a fost continuarea dezbaterilor. „Este un moment in care si eu pot sa colectez anumite lucruri cu privire la proiectele propuse”, a incheiat primarul. La propunerea presedintelui GDS Iasi, prefectul, primarul si presedintele Consiliului Judetean au decis la final sa se reintilneasca, tot la GSD, pentru a stabili impreuna si o strategie de marketing pentru Iasi.
Proiectele pentru care Nichita vrea sa imprumute 86 milioane de euro
1) 33 milioane euro pentru sina de tramvai
Proiectul cu cea mai mare valoare propus de Nichita pentru finantarea din imprumutul de 86 milioane euro este reabilitarea sinei de tramvai. Acest proiect a fost estimat de sefii municipalitatii la 33 milioane de euro. Cu acesti bani ar urma sa fie modernizati in totalitate 31,3 km de cale simpla de tramvai. Proiectul cuprinde atit schimbarea sinei cit si investitii in reteaua de fir contact sau in statiile de redresare. Realizarea investitiei a fost programata de Primarie in anii 2006-2009. „Avem deja proiectele tehnice. Am semnat un acord de prefinantare cu BERD pentru o prima etapa de investitii de 15 milioane euro. Am apelat la BERD pentru ca acum UE nu are fonduri nerambursabile pentru acest tip de lucrari. In plus, chiar daca e o banca mai scumpa, BERD ne va ajuta cu managementul regiei si la obtinerea de fonduri nerambursabile dupa integrare”, a afirmat Nichita, la dezbaterea GDS.
2) 22 milioane euro pentru strazi
In paralel cu reabilitarea sinei de tramvai, Nichita intentioneaza sa refaca si strazile din Iasi. Astfel, cu un imprumut de 22 milioane euro, ar urma sa fie modernizati un numar de 54,5 km de strada. Investitiile ar urma sa fie realizate in trei ani cu incepere din 2006. „In viitor vom avea probleme mari pe bulvarde pe care acum se circula bine. In aceste situatii sint bulevardele Pacurari sau Independentei. Avem documentatiile pregatite. Daca am face sinele de tramvai si strazile, putem spune ca in 2009 Iasul va avea o infrastructura europeana”, a precizat Nichita.
3) 11 milioane euro pentru pasarela Octav Bancila
Realizarea pasarelei Octav Bancila reprezinta un alt proiect din cele propuse spre finantare prin imprumut. Investitia absolut necesara pentru decongestionarea circulatiei din zonele Pacurari si Dacia a fost estimata la 11 milioane de euro. „In acest moment se realizeaza proiectul tehnic al pasarelei. Avem un contract semnat cu o firma desemnata prin licitatie”, a adaugat Nichita. Pasarela de la Tigarete va avea o lungime de 700 metri, cite doua benzi pe fiecare sens de mers si un imens sens giratoriu suspendat. Investitia ar urma sa fie gata pina la sfirsitul anului 2008.
4) 10 milioane euro pentru locuinte sociale
Alte 10 milioane de euro urmeaza sa fie imprumutate de Primarie pentru realizarea a 224 de locuinte sociale. Blocurile cu cite trei etaje vor fi ridicate in spatele blocurilor ANL din Metalurgie. In acest moment, la Primarie sint inregistrate in jur de 4.000 de solicitari pentru locuinte sociale. „Avem multe familii evacuate din locuinte retrocedate, avem cladiri foarte vechi care trebuie demolate. Daca am finanta doar de la bugetul local am finaliza locuintele sociale peste 10 ani”, a explicat Nichita. Acesta a mai spus ca noile locuinte sociale ar putea fi si o varianta pentru mutarea chiriasilor de pe Cuza Voda, in cazul in care municipalitatea gaseste un investitor pentru reabilitarea centrului istoric.
5) 7,5 milioane euro pentru depozit ecologic
In cadrul imprumutului de 86 milioane de euro se gaseste si proiectul depozitului ecologic al Iasului. Astfel, cu 7,5 milioane de euro municipalitatea va cofinanta proiectul de peste 29 milioane de euro. Restul banilor nu vor trebui returnati si vor veni de la Guvern. Depozitul ecologic de la Tutora ar urma sa fie gata in 2010. „Este un proiect care putea fi acum finalizat. UE a alocat foarte multi bani nerambursabili pentru acest tip de investitie, dar Iasul nu a depus un proiect pina am ajuns la Primarie”, a explicat Nichita.
6) 2,5 milioane euro pentru informatizarea Primariei
Cu bani imprumutati Nichita vrea sa informatizeze total Primaria. Sistemul integrat a fost estimat la 2,5 milioane de euro. Nichita sustine ca acest sistem va conduce la o imbunatatire sensibila a activitatii din Primarie. Un alt obiectiv al implementarii acestui sistem ar fi eliminarea coruptiei. Proiectul ar urma sa fie finalizat in 2008.
Cum motiveaza primarul nevoia acestui imprumut
Nichita a motivat nevoia unui imprumut prin lipsa fondurilor de la bugetul local. Astfel, acesta a aratat ca bugetul local nu mai poate suporta alte investitii majore. „Au fost cumparate 50 de autobuze noi. Achizitia de 11 milioane de euro a fost garantata de CL. Avem si un program de investtii in calea de rulare a tramvaielor de 3,5 milioane de euro pentru perioada 2005-2006. Am facut si un parteneriat public-privat pentru reabilitarea iluminatului public. Firmele vor face investitiile in trei ani, iar noi le vom returna 13 milioane de euro in 10 ani”, a completat Nichita. La capitolul proiecte demarate se poate trece si investitia de la CET. Astfel, CET a imprumutat cu garantia CL 20 de milioane euro de la BERD. La aceasta suma se mai adauga un grant de 7 milioane de euro de la Guvernul Elvetiei si 4,4 milioane de euro contributia CET. In total, se vor investi in retelele de termoficare peste 31 milioane de euro. „Avem inceput si cadastrul imobiliar. Un proiect de interes national, dar la care Guvernul a alocat doar cite 100 milioane lei pe an, in conditiile in care proiectul este in valoare de 77 miliarde lei. Avem si cel mai mare centru de invatamint din tara. O treime din bugetul local se duce la invatamint”, a aratat Nichita unde se duc „grosul” banilor de la bugetul local.
Cea mai importanta sedinta a CL din ultimii ani
Sedinta de astazi a consilierilor locali va da verdictul: il imputerniceste pe primar sa continue demersurile pentru contractarea imprumutului de 3.000 miliarde lei sau, dimpotriva, stopeaza ambitioasele planuri ale acestuia. Votul de astazi va fi unul de principiu, dar absolut necesar pentru demararea procedurilor pentru imprumut. Alesii locali vor fi implicati direct in celelalte etape ale imprumutului, respectiv aprobarea contractelor de imprumut sau stabilirea fondurilor pentru fiecare proiect in parte. In cazul in care consilierii locali vor aproba proiectul de HCL, Nichita va trimite hotarirea la Guvern pentru analizarea gradului de indatorare al municipiului si obtinerea altor avize.
In sedinta de astazi vor fi puse in discutie si alte proiecte importante. In total, in mapele consilierilor vor fi in jur de 65 de proiecte de hotarire. In afara de imprumutul de 3.000 miliarde lei si de acordul de prefinatare cu BERD pentru RATP, in valoare de 15 milioane euro, alesii locali vor discuta si despre pierderile de anul trecut inregistrate la regia de transport. Totodata, astazi politistii comunitari vor afla daca primesc sporuri suplimentare, iar cluburile sportive vor sti ce fonduri vor avea de la Primarie in 2006. Alte proiecte importante vor fi aprobarea demararii unei investitii de 24 miliarde lei la terenul de antrenament al stadionului din Dealul Copoului si alocarea unui spatiu pentru sectia VI de Politie in Nicolina.
Alesii locali vor avea pe masa bilantul RATP pe anul 2005. Regia de transport a inregistrat, anul trecut, pierderi de 100 miliarde lei. In aceasta suma sint incluse si pierderile inregistrate de cealalta societate de transport a Primariei, Autobuzul. Concret, pe 2005, RATP a inregistrat pierderi de aproximativ 70 de miliarde lei, iar Autobuzul de aproape 30 miliarde lei. Sefii RATP au justificat cea mai mare parte a pierderilor prin acumularea de penalitati si majorari aplicate la datoriile societatii catre bugetul de stat. Chiar daca a finalizat anul 2005 cu pierderi mari, RATP ar urma sa plateasca si o redeventa importanta la Primarie in 2006. Astfel, regia de transport ar urma sa achite Primariei 5,7 miliarde lei lunar. Suma reprezinta redeventa pe mijloacele de transport, dar si taxa de utilizare a domeniului public, depourile si sediul regiei. De departe, cea mai mare redeventa va fi achitata de CET. Aceasta societate ar urma sa plateasca, in 2006, la Primarie cite 12 miliarde lei pe luna, adica 144 miliarde lei pe an. Si aici, cea mai mare parte a redeventei o reprezinta taxa de utilizare a domeniului public, CET gestionind in jur de 18 ha de teren public. Celelalte societati din subordinea CL vor plati sume mult mai mici. Astfel, Salubris urmeaza sa achite 7 miliarde lei pe an, Citadin 10 miliarde lei pe an si Termo Service 216 milioane lei pe an.
Politistii comunitari ar putea primi sporuri suplimentare. Acest lucru va fi posibil daca alesii locali vor aproba proiectul depus de sefii Primariei. „Acum salariul de baza al unui politist comunitar este de 4,4 milioane lei brut. Daca s-ar cumula toate sporurile propuse, salariul ar fi putin peste 8 milioane lei brut, adica in jur de 6 milioane lei in mina. Oricum este aproape dublu fata de ce luau gardienii publici. Trebuie sa ii stimulam cumva”, a sustinut viceprimarul Constantin Adascalitei solicitarea politistilor comunitari. Astfel proiectul prevede 5 sporuri suplimentare, sporul de risc de pina la 30%, sporul de arma de 15%, sporul de misiune permanenta de 25%, sporul pentru trupele de interventii de 10% si sporul de radiatii de 10%. Alesii locali vor analiza si propunerea de investitii la terenul de antrenament al echipei de fotbal. Astfel, cu 24 miliarde lei, cu TVA, terenul de antrenament ar urma sa fie modernizat cu teren sintetic, 1.400 de locuri si 6 reflectoare.