Plugusorul lui Emil Boc pentru romani

Plugusorul lui Emil Boc pentru romani

Aho, aho, iubit popor,
Vin si eu cu-n plugusor.
Nu ur mult, ci doar un pic,
Ca-i un plugusor mai mic,
Pentru mine, pe masura,
Doar din clopotel si gura.
Stiu ca oamenii ma-njura
Si zic ca Guvernul fura,
Le ia mura de la gura;
Deocamdata nu abdic,
Ci incerc sa ma implic
Si in versuri sa explic.
Criza-i mare, iarna-i grea,
Am facut ce se putea,
Inclusiv un plugusor
Fabricat cam pe picior.
Pensii noi am micsorat,
Bugetari afar-am dat,
Iar la revolutionari
Am trimis jandarmi cu pari
(Cu bastoane, nu cu flori,
Fiindca multi sint impostori)!
Mereu am improvizat,
Chiar si biciul, de urat,
E facut dintr-un rahat
(Sau rahatul e din bici?):
Pliiici-plici!
Iarna-i grea, afara-i ger,
Eu sint vesnic premier.
Ma cunoasteti: Emil Boc!
Cind in tara e mai greu,
Lumea cere capul meu
Ca, demult, pe-al lui Motoc.
Nu-s inalt si nici bondoc,
Pun mereu paie pe foc,
Poate s-o mai incalzi,
Oamenii n-or mai cirti,
Ca le-am facut bucuria
Si cu gigacaloria.
Udrea e o doamna rea,
Care m-ar remania:
A propus asa ceva!
Iarna care vine-i grea;
Nu stiu ce vom rezolva,
Deci ramine tot asa.
In fine, ca ma grabesc,
Nu stiu ce sa va doresc;
Pin-acum, dorinte-au fost,
Dar s-au implinit cam prost.
Poate-n anul care vine,
In sfirsit, va fi mai bine:
Este an electoral,
Bataie pe cascaval,
Si toti veti primi, din plin
Mici si bere, cel putin.
Mincati, mai!
Haaai-hai!