Caută 
4 MIN
Recent, Societatea Academica Romana a realizat un studiu in judetul
Neamt cu privire la numarul celor care au emigrat, conditiile in care au
ajuns in strainatate si ce investitii au facut cind s-au intors. Dincolo de
datele statistice si de dramele romanilor din Italia, acest studiu se va
concretiza, anul viitor, in masuri de protectie pentru muncitorii romani, dar
si in masuri care, in mod concret, vor incerca sa stopeze fenomenul
emigratiei. Din pacate, reversul medaliei va fi inflorirea muncii la negru,
intrucit se preconizeaza ca, de anul viitor, muncitorii romani care lucreaza
in strainatate sa fie platiti in functie de salariul din tara de origine. „Noi am
facut o cercetare, un studiu din punct de vedere calitativ in ceea ce
priveste emigrarea. Am ales judetul Neamt pentru ca este unul din judetele
cu cele mai mari procente de emigrare din tara. Am fost in doua comune, la
Tamaseni si Piatra Soimului, si am stat de vorba cu persoane care s-au
intors din strainatate sau care au in intentie de a pleca sau care au rude
plecate in strainatate. Am intrebat ce probleme au, cum au plecat – legal
sau ilegal -, si in ce au investit dupa ce s-au intors. Lumea a fost destul de
reticenta. Acest studiu calitativ ne-a facut o imagine de ansamblu asupra
problemelor cu care se confrunta romanii care muncesc in strainatate”, ne-
a declarat Victoria Stoiciu, din cadrul Societatii Academice Romane.
Practic, acest studiu face parte dintr-un proiect PHARE, in valoare de
80.000 de euro, referitor la migrarea fortei de munca. Acest studiu calitativ
va fi completat de un alt studiu, de data aceasta cantitativ, care va incepe
in luna decembrie. „Deocamdata, nu am pus nici o concluzie, pentru ca
urmeaza o alta etapa, in luna decembrie. Atunci, vom sta de vorba cu circa
1.200 de oameni din trei comune, printre care si Tamaseni. Vom avea trei
grupe de lucru. Una va fi cu administratia locala, alta cu tinerii – care sint
cei mai predispusi pentru emigrare -, iar a treia va fi cu cei care s-au intors
din strainatate si au investit in afaceri. Toate concluziile vor fi prezentate in
ianuarie 2006 si ne vor face sa intelegem mai bine fenomenul migratiei.
Persoanele cu care vom discuta vor raspunde pe baza unor chestionare
intocmite de catre sociologii nostri, ceea ce va permite diagnosticarea
fenomenului, atit din punct de vedere economic, cit si din punct de vedere
legislativ”, a mai precizat Victoria Stoiciu.
Potrivit acesteia, proiectul va avea ca finalitate intocmirea a patru pachete
legislative distincte referitoare la romanii care muncesc in Uniunea
Europeana. „Printre altele, pe noi ne intereseaza armonizarea legislatiei
muncii. Ne intereseaza daca romanii muncesc la negru, daca gravidele au
dreptul la concediu si, in general, protectia muncitorilor romani in
strainatate. E drept, se discuta si despre faptul ca muncitorii romani din
strainatate sa fie platiti in functie de salariul din Romania. Este o masura
care ar trebui sa previna emigrarea, insa reversul va fi inflorirea muncii la
negru, pentru ca, chiar daca si acum se munceste la negru, in contextul in
care romanii care muncesc legal vor fi platiti la fel ca in Romania, cei mai
multi vor prefera sa lucreze la negru”, a incheiat Victoria Stoiciu.
Miracolul strainatatii distruge familii
Unii dintre nemtenii plecati in strainatate au fost obligati sa isi abandoneze
copiii pentru a cistiga o bruma de bani. Pentru citeva sute sau mii de euro,
familii au fost distruse, iar copiii au ajuns sa fie ingrijiti de bunici sau vecini.
„Plecatul in strainatate, la munca, nu aduce pentru toti bani sau viata buna
in familie. Unii si-au abandonat copiii, altii s-au ales cu toata familia
destramata. Cel mai mult au de suferit copiii, urmare a plecarii parintilor in
strainatate”, au declarat reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului Neamt.
Abandonul minorilor pe la rude sau chiar vecini a facut ca statul sa
gaseasca masuri suplimentare de ocrotire a acestor copii. Centrele de
plasament gazduiesc in acest moment nu numai minori fara parinti, dar si
copii ai caror parinti au plecat la munca in strainatate. Pentru a preveni
abandonul copiilor, Directia de Asistenta le-a cerut primariilor sa alcatuiasca
un tabel cu numarul de minori pentru care s-a instituit o masura de
protectie, cu numarul de copii pentru care s-a instituit o masura de
protectie, dar nu este necesara nstitutionalizarea copiilor, si pentru copii
care necesita o masura de protectie. Chiar daca intocmirea unei astfel de
statici necesita timp, reprezentantii Directiei de Protectie a Copilului cred ca
raportul final va duce la identificarea si gasirea de solutii pentru evitarea
situatiilor in care copii sint „uitati” de parinti. Exemplele de acest fel sint cu
zecile, numai in acest an zece copii ajungind in centrele de plasament,
bunicii sau rudele nemaiputind avea grija de ei.
S.L. si C.L., dintr-o comuna din zona Roman, si-au
abandonat, in urma cu doi ani, cei cinci copii, pe care i-au lasat in
grija bunicilor paterni. Au plecat in Italia, de unde se intorc, in
fiecare vara, la fel de saraci, cu doar citeva zeci de euro si citeva
hainute pentru copiii lor. Din anul 2003, s-a decis trecerea in
plasament la bunicii materni pentru trei din cei cinci copii, cu virste
cuprinse intre patru si sase ani. Parintii nu cistiga suficienti bani incit sa
poata avea grija de copiii lor, iar bunicii paterni pot, cu chiu, cu vai, sa ii
ingrijeasca pe cei doi micuti care le-au ramas in grija.
Mama celor cinci copii mai are, acum, un alt copil, in afara
casatoriei. A luat copilul cu ea, in Italia, iar fosta ei familie s-a
destramat.
G.D. si L.D., o familie din zona Tirgu-Neamt, au plecat in Spania, sa
lucreze, in urma cu cinci ani. Copilul lor, in virsta de un an, a fost
lasat in grija unor vecini. Cei doi „parinti” nu au mai dat, de atunci,
nici un semn de viata, iar baietelul, care are, acum, sase ani, ii
considera parinti pe cei doi vecini care il ingrijesc de mic. O alta
familie din zona Tirgu-Neamt a ramas fara tata. Dupa decesul
sotului, F.D. a plecat in Spania, lasindu-si copiii, in virsta de cinci si,
respectiv, sase ani, in ingrijirea bunicilor paterni. F.D. trimite, lunar,
din Spania, doar 50 de euro si hainute pentru copii. Bunicii abia se
descurca sa-i creasca pe cei doi nepoti carora le-au devenit, de
nevoie, parinti. (Emilian PAL, Alex NISTOR)
