Spitalul cu 40 de angajati si 25 de pacienti

La Raducaneni s-a gasit solutia pentru a plati salarii aproape degeaba. Un numar de 25 de persoane, numite in mod oficial "bolnavi", tin in spate 40 de angajati ai Centrului Medico-Social Raducaneni. Desi teoretic se ocupa de mentinerea sanatatii locuitorilor din Raducaneni si din comunele invecinate, in intreg centrul nu lucreaza decit un singur medic: directorul. Daca cineva are insa probleme cu plaminii sau rinichii, mai degraba trebuie sa stea acasa, pentru ca nici directorul nu te poate ajuta. Specialitatea sa este chirurgia. Nici daca are apendicita, chirurgul Emil Ciobanica nu-i poate fi de vreun folos. Centrul Medico-Social nu are masa de operatii, iar Ciobanica nu a mai tinut bisturiul in mina de ani buni. Practic, centrul de la Raducaneni nu are legatura cu medicina, in afara numelui. Principala activitate este ingrijirea oamenilor gasiti pe strada, altfel spus, a boschetarilor. Cam asta se intimpla, cu mici exceptii, in toate cele trei centre medico-sociale din judet: Raducaneni, Bivolari si Sculeni.

"Nu mai avem paturi"

Pina in anul 2000, centrul din Raducaneni a purtat numele pompos de "spital". Dupa schimbarea statutului, si bolnavii au inceput sa se imputineze. De la an la an, numarul acestora a scazut drastic. S-a ajuns ca acum in centru sa fie internati doar 25 de oameni ai strazii, suferinzi de diverse afectiuni, in general boli cronice. Insa, cu toate ca numarul bolnavilor a scazut, numarul angajatilor a ramas acelasi. In momentul de fata, la Centrul Raducaneni sint 38 de angajati localnici. Unul singur este medic, acesta fiind directorul Emil Ciobanica. El mai este ajutat de doar 11 cadre medicale medii, restul de 26 de angajati fiind "personal auxiliar". Situatia este motivata de director prin faptul ca principala cladire a centrului se afla in reparatii capitale de la inceputul acestui an. "Chiar daca am avut nenumarate solicitari din partea oamenilor, nu le-am putut onora pentru ca nu mai sint locuri. Principala cadire este de la inceputul anului in reparatii capitale si nu mai avem paturi la dispozitie", s-a scuzat dr. Emil Ciobanica. Daca ar fi disponibila cladirea principala, aceasta nu ar mai putea gazdui decit inca 30 de persoane.
De salarii nu se poate plinge nimeni. Cel putin aceasta ar trebui sa reiasa din fondul alocat lunar salariilor. Practic, intr-o luna, totalul lefurilor ajunge la 42.000 de lei, ceea ce inseamna un salariu mediu de 10 milioane lei vechi. "Fondul de salarii pentru cadrele medicale este de 21.000 lei, iar restul pina la aproximativ 42.000 de lei este pentru personalul auxiliar", a spus Aurica Jora, contabila unitatii. Din aprilie, de cind centrul a trecut sub administrarea Consiliului Judetean (CJ), nu mai sint probleme cu banii, asa cum erau cind de salarii raspundea consiliul local al comunei.

La Recuperare: 580 paturi, 560 angajati

Cu toate ca bolnavii internati la Raducaneni ar putea incapea in doua-trei saloane dintr-un spital iesean, acestia sint tinuti totusi in centrul medico-social, unde asigura un loc de munca celor aproape 40 de localnici. La capul unui bolnav stau, conform unui calcul simplu, aproape doi angajati. Raportul fiind de 1,6 in favoarea celor care trebuie sa aiba grija de bolnavi. Daca ar fi sa comparam, la Spitalul Clinic de Recuperare, unde pacientii au nevoie de personal numeros care sa-i ajute sa se deplaseze la salile de recuperare sau invesigatii, sint 580 de paturi si 560 de angajati in intreaga unitate medicala. La Raducaneni, situatia sta insa invers. Mai mult decit atit, pe linga banii de la CJ, o parte din veniturile centrului sint asigurate si de unii pacienti internati. Astfel, o parte din pensie este donata unitatii in fiecare luna. Daca primarul stie sigur ca un bolnav de acolo contribuie cu 30 la suta din pensie, directorul ne-a spus ca fiecare bolnav da cit vrea si, mai ales, cit poate. "Nimeni nu-i obliga sa dea bani aici. Fiecare cotizeaza cu ce suma poate. Mai ales cei cu pensie din agricultura nu pot da mult, pentru ca nu au de unde", a spus dr. Emil Ciobanica. In centru stau persoane a caror virsta este in medie de 65 ani, singura sursa de venit fiindu-le pensia modica. Lunar insa ei trebuie sa cotizeze pentru masa ce le este pusa in fata. Aprovizionarea la centru este facuta din doua surse: din gradina proprie de zarzavaturi sau din piata comunei si magazinele acesteia.

Guvernul, amenintat cu procese

Majoritatea oamenilor internati in centru sint bolnavi cronici. Medicamentele sint asigurate de Autoritatea de Sanatate Publica Iasi. Numai ca, daca unul dintre ei face pneumonie, nu are cum sa fie tratat acolo. Nici oamenii din zona, daca se imbolnavesc, nu au cum sa fie tratati in localitate si sint trimisi la spitalele din Iasi. Cu toate ca se plinge ca a bagat o gramada de bani in centru si ca vrea sa dea Guvernul in judecata pentru recuperarea banilor, primarul Nicolai Botezatu crede ca o astfel de locatie este foarte necesara comunei. "Noi am investit niste bani acolo, bani pe care trebuia sa-i trimita Guvernul. Numai ca, impreuna cu CJ, vom da in judecata Executivul pentru recuperarea banilor. Oricum, este bine ca avem acest centru in comuna, pentru ca nu stim ce s-ar face oamenii aia de acolo, ca sint tare necajiti", s-a consolat primarul Nicolai Botezatu.
Lucian Flaiser, seful CJ, spune ca investitiile in aceste centre nu merita: "Din capul locului am spus ca aceste centre nu-si merita banii. Aceasta pentru ca nu dau rezultatele dorite, pentru ca nu exista preocupare si de la centru nu se poate supraveghea tot timpul, iar pe plan local nu sint bani. Este un sistem care nu da rezultate in modul in care a fost gindit".

Centrele medico-sociale cheltuie cit un sfert din Spitalul de Urgente

Pentru cele 4 luni care mai sint din 2007, CJ trebuie sa cheltuie, pentru cele trei centre medico-sociale din judet, aproape 855.000 RON. Cea mai mare suma trebuie virata catre centrul din Raducaneni – 379.620 lei. La Bivolari vor fi alocate 208.280 lei, iar la Sculeni, 266.740 lei. CJ suporta cheltuielile de intretinere a centrelor, dar si plata personalului auxiliar, cheltuieli ce ajung astfel, pe tot anul 2007, la circa 2 milioane RON. De salariile medicilor si asistentelor medicale este responsabila Autoritatea de Sanatate Publica. Aceasta institutie primeste banii de la Ministerul Sanatatii, iar suma prevazuta pentru acest an este de 1.169.000 lei. Aceasta inseamna ca centrele cheltuie, in acest an, peste 3 milioane RON. Anul trecut, finantarea unitatilor medico-sociale a fost mai mult decit dubla. Astfel, banii pentru medicamente, materiale sanitare si plata personalului medical au fost dati de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Consiliile locale din cele trei localitati suportau cheltuielie de intretinere si plata personalului auxiliar, in timp ce Ministerul Muncii era responsabil de eventualele investitii. "Casa de Asigurari de Sanatate a dat anul trecut unitatilor medico-sociale aproximativ 8,05 lei pentru medicamente, material sanitar si salariile personalului medical", a declarat dr. Iulian Serban, directorul Casei de Asigurari de Sanatate. Ca o comparatie, consumul total lunar de medicamente in judetul Iasi este intre 8-9 milioane RON. Totodata, cheltuielile centrelor ajung la aproape un sfert din suma cheltuita anual de Spitalul de Urgente din Iasi (circa 160 miliarde lei vechi).

Publicitate și alte recomandări video