Chisinau, capitala contrastelor

"Era tare dezvoltata economia la noi, in Basarabia, inainte de 1990. Acum, totul se scalda in saracie. Noi, cei multi, murim de foame." Asa spune aproape orice moldovean de dincolo de Prut, daca ai curiozitatea sa-l intrebi cum o duc oamenii acolo. Avem acelasi grai, avem bunici, parinti care s-au nascut si au trait in Basarabia din vremea cind era pamint romanesc. De la desprinderea de fosta Uniunea Sovietica, Republica Moldova a cunoscut un regres continuu. De la o economie puternica, dar organizata in spiritul comunist, cu o industrie a apararii solida si agricultura cladita in colhozuri, in prezent, majoritatea populatiei este fara ocupatie. Desigur, cea mai afectata este populatia de la orase si, in special, cea din Chisinau, unde traiesc cinci sute de mii de suflete, mai bine de o cincime din intreaga populatie a republicii.
"Orasul alb", plin de masini luxoase
La prima vedere, "orasul alb" – cum mai este denumita capitala Moldovei – pare o localitate plina de viata, in care toate merg bine. Masinile luxoase impinzesc atit de firesc strazile orasului, de crezi ca te afli intr-o capitala occidentala. Numai Mercedes-uri, BMW-uri, Jeep-uri, iar pe ici pe colo si cite un Ferrari rosu de-ti ia ochii. Provenienta lor este cunoscuta de multa lume si, de aceea, pentru moldoveni nu mai este o mirare sa ai un autoturism de citeva zeci de mii de dolari. Majoritatea se pare ca vin din vest de unde sint furate prin diverse metode. Ajunse in Moldova sint foarte usor de inmatriculat, deoarece aici nu conteaza "virsta" masinii. In umbra limuzinelor, apar firave masinile de pe care curge tabla, "Laditele" rusesti, batrine mame loiale pe care saracii Moldovei nu le pot vinde, dar nici omori. Troleibuzele si microbuzele isi duc ticsite pasagerii, chiar daca par din prima generatie de mijloace de transport in comun.
De ce "orasul alb"? Peste tot, blocuri inalte ce ajung si la 20 de etaje, construite din piatra alba de calcar extrasa din carierele de la Cricova, o localitate la 15 kilometri de Chisinau. Printre acestea, alte cadiri impunatoare, cum ar Presedintia, Parlamentul sau Guvernul, Opera, Filarmonica, Teatrul si Muzeul National. In spatele cladirilor impunatoare, in blocuri curge pe verticala viata tumultoasa de mahala, cu nunti si drame, botezuri si sinucideri, succese si infringeri, risete de copii si furturi, gospodine si prostituate.
Economia e aproape moarta, fara investitii straine. Dupa cum ne spuneau diverse persoane importante din Chisinau, coruptia este in floare in tara de dincolo de Prut: "Abia la noi este tara tuturor posibilitatilor. Banii care vin din diverse programe de finantare, toti se opresc in buzunarele guvernantilor. Nu ajunge nimic la cei care trebuie sa faca ceva cu banii. Este foarte mare coruptie la noi. De asta fug si investitorii de tara noastra. La dumneavoastra, in Romania, se cunoaste ca prosperati, ca ati intrat pe fagasul normal."
De la aerul conditionat din masini, la viata de mizerie din ghetouri
Imediat dupa cistigarea independentei de stat din 1990, populatia Republicii Moldova se ridica la 4,8 milioane de locuitori. In prezent, peste un milion de oameni lucreaza in toata Europa, din Portugalia pina in Anglia, din Rusia pina-n Israel. Ei sint cei care "alimenteaza" pe cei ramasi acasa, care au familii de intretinut. Mai greu este pentru batrinii care n-au pe nimeni si trebuie sa traiasca dintr-o amarita de pensie de 60 pina la 90 de lei moldovenesti, adica 120-180.000 de lei romanesti. In conditiile in care un kilogram de carne de porc sau unul de salam costa nu mai putin de 28-30 de lei moldovenesti, iar o piine 2,5 lei moldovenesti, adica 5.000 de lei romanesti, virstnicii isi asteapta flaminzi ultimii ani din viata. Din pacate, batrinii nu se pot bucura nici de amaritele de pensii, deoarece intirzierile la plati sint de mai bine de jumatate de an.
Salariul minim pe economie, care este referinta pentru amenzi si diverse impozite si taxe, este de 18 lei moldovenesti, adica 36.000 de lei romanesti. Majoritatea celor care mai lucreaza, in general cei de la magazine si buticuri, cistiga 200-300 de lei moldovenesti. Exact cit ar ajunge pentru 10 kilograme de carne sau 30 de sticle de votca.
Mai ataca rachetii la drumul mare?
Multi din cei care trec granita la moldoveni traiesc cu frica ca pot fi atacati oricind de diverse bande de indivizi care sa le ia tot ce au si chiar sa le puna viata in pericol. Rachetii, cum li se spune la acestor hoti la drumul mare, se pare ca sint pe cale de disparitie. Cel putin asa spun "fratii" nostri de dincolo de Prut cind le aduci aminte de acest subiect.
"Asta se intimpla in urma cu citiva ani. Acum s-au mai linistit. Ataca mai rar. Au mai uitat drumul care vine din vama de la Albita spre Chisinau, s-au mutat pe cel care duce spre Balti. Cele mai vizate sint masinile de marfa sau cele care transporta combustibili", ne povesteste un moldovean care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Metodele practicate de racheti sint diverse. De exemplu, se imbraca in politisti si trag masinile pe dreapta dupa care le jefuiesc. O alta metoda, ce-i drept mai rudimentara, este blocarea drumului fie cu bariere sau cu copaci, in mijlocul padurii. La toate acestea, adevaratii politisti moldoveni ramin neputinciosi si, de aceea, trec cu vederea atunci cind autoturismele nu opresc la semnalele lor.
In orasul Chisinau, viata de noapte este destul de grea. Daca la noi terasele sint pline chiar si la miezul noptii, la ei nu vezi aproape pe nimeni pe strada dupa ce se intuneca. Toti se tem de diversi hoti sau atacatori care nu se sfiesc sa atace nici in centrul capitalei. Nimeni din cei care poposesc in oras si nici macar localnicii nu au curajul sa-si lase masina la intimplare, nici macar in parcarile hotelurilor. Toti se vad nevoiti sa scoata din buzunar cite un leu pentru fiecare ora de stationare intr-o parcare cu plata. Cei care risca, se pot trezi cu masina a doua zi undeva prin Ucraina si chiar Romania. (Theodor ISTRATE)