Radu Vasile incearca cu degetul marea piata ruseasca

Radu Vasile in declarat, pentru presa rusa, ca regreta ca Romania a ignorat timp de zece ani relatiile economice cu Rusia. "A fost o greseala", a subliniat premierul roman. El le-a facut investitorilor rusi invitatia sa se implice in procesul de privatizare din Romania si a anuntat cele doua tari iau in calcul semnarea unui acord de liber schimb. Premierul roman a declarat ca, desi comertul romanesc s-a orientat catre UE, multe din produsele romanesti pot fi vindute doar pe piata ruseasca.
In cursul vizitei, a fost programata semnarea a cinci acorduri bilaterale privind agricultura, etica fiscala, educatia, sportul si turismul. A fost programata, de asemenea, perfectarea unui acord de creditare intre Gazprom si Romgaz.
Radu Vasile si-a axat vizita pe problematica economica pentru ca la nivel politic relatiile dintre cele doua tari sint in impas. Cel mai explicit semn al impasului este inghetarea negocierilor pentru incheierea unui tratat bilateral. Exista mai multe probleme in disputa asupra carora nu exista semne ca se va ajunge la un acord in scurt timp. O vreme, ministerul roman de Externe a fortat semnarea acordului, fiind la rindul sau presat de UE si NATO. Partea rusa, simtind graba Bucurestiului, nu a vrut sa cedeze, dorind sa obtina cit mai multe concesii. Runde de negocieri au avut loc in 1997 si 1998 dar au fost urmate, fiecare, de pauze lungi. Acum, este putin probabil sa se mai faca pasi pentru ca ambele tari de pregatesc de alegeri, iar chestiunea este prea delicata pentru a fi transata fara riscuri electorale.
Relatiile economice si diplomatice dintre Romania si Federatia Rusa au cunoscut in perioada post-decembrista un curs descrescator. Dupa ce, in 1991, Ion Iliescu a semnat cu Mihail Gorbaciov un tratat bilateral, care ulterior nu a fost ratificat de Parlamentul de la Bucuresti pentru ca era calificat de specialisti drept "un tratat de vasalitate", legaturile dintre cele doua tari au devenit din ce in ce mai slabe, atit pe plan politic, cit si pe cel economic. In perioada mandatului fostului presedinte, Ion Iliescu, Boris Eltin a declinat mai multe invitatii de a vizita Romania, lasind sa se inteleaga ca, pina cind nu se definitiveaza tratatul politic de baza, o astfel de vizita nu isi are rostul. Cert este ca, deocamdata, diplomatia rusa nu are inca o strategie clara de urmat in legatura cu statele din fostul spatiu sovietic care tind sa se integreze in spatiul euro-atlantic.
OSCE, o sansa de apropiere
Acum, Romania, care intra in conducerea OSCE din 2.000, este nevoita sa colaboreze indreapoape cu Rusia pentru ca OSCE este singura organizatie de securitate in care Moscova se implica cu adevarat. Vladimir Lukin, presedintele Comisiei de politica externa din Duma de Stat si reprezentantul Rusiei in Adunarea Parlamentara a OSCE a spus ca tara sa doreste sa colaboreze cu Romaniei, insa cu conditia ca Bucurestiul sa nu mai actioneze dupa un automatism pro-NATO. OSCE este singura organizatie care se ocupa de problema Transnistriei.
"La Moscova persista ostilitatea fata de Romania"
Aceasta este opinia analistului Emil Hurezeanu
Emil Hurezeazu apreciaza ca perspectiva ca Romania sa intre in structurile euro-atlantice creeaza frisoane la Moscova. Iata ce spune analistul roman: "Uniunea Sovietica nu l-a iubit poate uneori pe Ceausescu, dar Rusia post-comunista a avut resentimente structurale fata de Romania. Aminarea semnarii Tratatului bilateral, recentele declaratii oficiale ale Moscovei, potrivit carora restituirea tezaurului romanesc furat de rusi devine imposibila, pentru ca valoarea lui a fost cu mult depasita de prejudiciile ocuparii germano-romane a Uniunii Sovietice in al doilea razboi mondial, este semnul clar al ostilitatii persistente a Moscovei fata
de Bucuresti. Insasi stirea unor posibile transporturi romanesti de arme catre Cecenia chiar in preziua vizitei lui Radu Vasile la Moscova, indiferent de confirmarea sau infirmarea ei, este un alt indiciu semnificativ al climatului negativ pe care Rusia il intretine insistent impotriva Romaniei in ultimii ani, inclusiv prin intermediul unor tari terte, fie ele si occidentale".
Ce sanse are relansarea relatiilor economice
In 1991, relatiile economice s-au prabusit. Intr-un singur an, ele s-au redus de patru ori. Din 1992, acestea s-au stabilizat, iar pina in 1998 se poate vorbi de o oarecare crestere a volumului schimburilor comerciale. Aceasta tendinta s-a mentinut pina anul trecut, cind, in urma crizei economice din Rusia, din luna august, volumul exporturilor romanesti s-a redus considerabil. In primele opt luni ale acestui an, volumul schimburilor economice a scazut cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Exporturile romanesti in Rusia s-au redus in primele opt luni ale acestui an cu 55%. In acelasi timp s-au redus si importurile din Rusia.
Specialistii explica ca in ultimii ani s-au schimbat prioritatile in comertul exterior al tarilor din Estul Europei care fac eforturi sa dezvolte relatiile cu pietele bogate si stabile din Occident. Romania oferea marfuri si primea energie.
Conditiile pentru a intra pe piata ruseasca sint mai dificile decit acum citiva ani. In afara faptului ca economia ruseasca este intr-o oarecare masura dominata de mafie, piata are o mica putere de absorbtie deoarece populatia este saracita, iar Guvernul rus a adoptat
masuri de incurajare a industriei autohtone si a marit taxele la import.
Tratatul romano-rus in impas
Romania este singura tara din statele membre ale fostului Pact de la Varsovia care nu a parafat sau semnat un tratat de baza cu Rusia. Negocierile bilaterale vizind incheierea tratatului romano-rus au avut o traiectorie extrem de sinuoasa, intrecind complexitatea discutiilor pe marginea documentelor similare cu Ungaria si Ucraina. Dupa negocieri indelungate, in primavara anului 1995, ministrii de Externe ai celor doua state, la vremea respectiva Teodor Melescanu si Evgheni Primakov, au fost pe punctul de a semna documentul. Partea romana s-a razgindit insa in ultimul moment. Dupa ultima runda de negocieri, desfasurata in noiembrie 1997 la Moscova, Romania si Rusia au aminat data la care ar urma sa aiba loc noi discutii, din cauza situatiei politice fluide din Rusia si a crizei guvernamentale de la Bucuresti, de la inceputul anului. Secretarul de stat in MAE roman Mihai-Razvan Ungureanu a expus anul trecut problemele aflate in suspensie.
1. Problema tratatului Ribbentrop-Molotov.
Dupa ce, la inceput, Romania si-a exprimat dorinta ca in textul Tratatului sa apara in mod expres mentiunea ca pactul sovieto-nazist a fost o greseala, MAE roman si-a nuantat pozitia. Plesu aprecia ca, desi intelegerea respectiva a fost "o crima", in conditiile actuale condamnarea acesteia nu poate fi inclusa intr-un tratat bilateral. El a sugerat ca, atita timp cit autoritatile de la Bucuresti nu au cerut despagubiri morale Germaniei (ca succesor al celui de-al treilea Reich), solicitarea unor astfel de compensatii exclusiv Federatiei Ruse ar putea fi neproductiva. Aapoi, anul trecut, MAE a decis sa ceara includerea in tratat a unei condamnari explicite a pactului sovieto-nazist, asa cum este specificat in tratatele Rusiei cu Polonia si Ucraina.
2. Problema tezaurului
Andrei Plesu spune ca in problema tezaurului "avem de-a face cu dorinta legitima a unui stat de a-si recupera bunuri instrainate temporar, dar prin contract". In acest moment, MAE roman nu cere mare lucru. Partea romana doreste formarea si mentionarea, in tratat, a unei comisii mixte de experti care sa analizeze inventarul actual si traseele pe care le-a avut tezaurul in deceniile trecute. Rusii nu accepta formarea acestei comisii.
3. Problema folosirii teritoriului partilor semnatare
Rusia vrea ca tratatul sa cuprinda asa numitele "garantii negative de securitate". Rusii cer ca textul sa specifice interzicerea folosirii teritoriilor partilor semnatare de catre un stat tert, in orice scopuri, inclusiv militare. Bucurestiul doreste sa gaseasca alta formula, mult mai vaga si care sa nu o impiedice sa adopte o pozitie de felul celei formulate in problema Kosovo.
4. Problema aliantelor
Romania vrea ca tratatul sa prevada ca partile au dreptul sa-si aleaga singure aliantele si structurile de securitate din care doresc sa faca parte. Desi accepta aceasta prevedere, rusii doresc adaugarea unor formulari care sa-i modifice partial sensul. Dupa ce o vreme au cerut sa se specifice faptul ca Romania si Rusia fac parte dintr-un "spatiu unic si indivizibil de securitate", acum oficialii rusi vorbesc de "spatii comune europene". In schimb, Romania insista pe ideea de "integrare euro-atlantica". (Adrian CIOFLANCA)