Site-ul Curtii de Apel Bucuresti, lansat miercuri, exemplu de transparenta

Site-ul http://www.cab1864.eu/ prezinta istoria Palatului de Justitie, edificiu unde functioneaza instantele Curtii de Apel Bucuresti – infiintata in anul 1864 – si Judecatoria sectorului 5.

Palatul de Justitie este una dintre cele mai frumoase si importante cladiri diin Bucuresti, monument istoric si de arhitectura, emblematic pentru justitie.

Edificiul a fost realizat la sfarsitul secolului XIX, in perioada de avant economic de dupa cucerirea independentei, cand au fost construite si alte monumente de arhitectura ale Capitalei, cum ar fi cladirile CEC, Posta, Ateneul, Institutul de Medicina, Ministerul Agriculturii, Palatul Regal, Biblioteca Centrala Universitara.

In anul 1882, ca urmare a demersurilor ministrului Justitiei Eugeniu Statescu, a fost aprobat de Parlament primul credit necesar pentru inceperea lucrarilor pregatitoare. Prin legea pentru infiintarea de edificii si constructiuni publice din 5 iunie 1882, Ministerului Justitiei i-a fost repartizata suma de 3.000.000 lei, in vederea realizarii unui Palat de Justitie in Bucuresti.

Constructia propriu-zisa a inceput in anul 1890, cand a fost pusa prima piatra la temelia edificiului. Martorii evenimentului relateaza ca toata ceremonia s-a desfasurat dupa tipicul vremii:: semnarea actului de fundatie pe pergament, pecetluit cu pecetea regala, depunerea pergamentului in fundatie de catre rege, care, inzestrat cu un sort alb, cu ciucuri de aur, a pus prima caramida.

Inca dinaintea ceremoniei inaugurale, la data de 4 octombrie 1895, a fost adoptat Regulamentul pentru serviciul interior al Palatului de Justitie din Bucuresti, monument a carui intretinere era pusa sub directiunea generala a unui arhitect, ce avea in supraveghere directa intreaga cladire a palatului, reparatia sau transformarea lui, intretinerea mobilierului, iluminatul, incalzirea si ventilatia.

Situat pe malul drept al raului Dambovita, Palatul de Justitie din Bucuresti are fatada principala orientata spre nord-est, cu o scara monumentala, care se intinde pe jumatate din lungimea edificiului. Fatada este bogat impodobita cu pilastri si alte elemente specifice stilului acestui palat. Sub boltile constructiei, deasupra intrarii principale, sunt amplasate sase statui alegorice, care semnifica (de la stanga la dreapta): Atentia, Vigoarea, Legea, Justitia, Elocinta si Adevarul.

Alte doua statui – care semnifica Forta si Prudenta – incadreaza orologiul Palatului de Justitie.

In perioada 1932-1937, au fost executate lucrari de reparatii si extindere la Palatul de Justitie. Cu aceastta ocazie s-au adaugat patru corpuri, amplasate in curtile interioare, si s-a realizat un acces suplimentar pe fatada principala prin doua "vomitorii la nivelul subsolului, unde se afla si garderoba penttru public". De asemenea, a fost inlocuita incalzirea cu aer cu incalzire centrala.

"Prin contributia fiinanciara exclusiva a Uniunii Avocatilor din Romania, «…cu fondurile sale proprii, altele decat cele provenite din timbrele de pledoarii», astfel cum rezulta si din autorizatia de constructie emisa de Primaria Sectorului III Albastru, la 29 octombrie 1932, s-au construit doua corpuri de cladire: corpul dinspre Biserica Domnita Balasa si corpul dinspre strada Gheorghe Danielopol, unde, de la inceput au functionat Biblioteca Baroului Bucuresti si Cancelaria Baroului Bucuresti. Sunt inscriptionate mentiuni corespunzatoare pe fiecare corp de cladire identificat ca apartinand Corpului advocatilor", potrivit scurtului istoric al Palatului de Justitie, publicat pe site.

Pe site-ul Curtii sunt prezentate salile de judecata, care – la sugestia presedintelui Curtii Dan Lupascu – poarta numele unor mari juristi si profesori de drept de-a lungul vremurilor, respectiv Matei Cantacuzino, Vintila Dongoroz, Yolanda Eminescu (prima femeie judecator din Romania, al carei tata a fost nepotul marelui poet Mihai Eminescu), I.N. Fintescu, I.L. Georgescu, Sanda Ghimpu, Traian Ionascu, Vasile Lascar, Istrate Micescu, Constantin Nacu, Paul Negulescu, Vasile Papadopol, Andrei Radulescu, Ilie Stoenescu, Ioan Tanoviceanu.

"Daca ne raportam la o anumita ierarhie a instantelor de judecata, dar si la competentele de judecata ale acestora, putem aprecia ca prima forma de organizare a Curti de apel Bucuresti, sub denumirea de divan judecatoresc, a fost reglementata prin Regulamentul organic al Munteniei (1832- 1865), care prevedeau urmatoarele: «Divanurile judecatoresti sunt in Valachia mai mari judecatorii care judeca apelatiile (…). Divanurile vor fi doua la numar, dintre care unul se va afla in Bucuresti si celalt la Craiova. Cel dintaiu va judeca toate apelatiile ce se vor da impotriva hotararilor judecatorilor din trei-spre-zece judete de dincoace de Olt (…). Divanul din Bucuresti se va alcatui din doua-spre-zece madulare alese dintre boerii cei vrednici si cu stiinta. Sapte dintre acestia vor intocmi despartirea politiceasca si ceilalti cinci despartirea criminaliceasca». Intr-o forma indirecta, prin norma de trimitere inclusa in Legea pentru infiintarea Curtei de Casatiune si de Justitie adoptata la 12 ianuarie 1861 se invoca in chiar articolul 2, existenta «curtilor de apelu», ca forme de organizare judecatoreasca «ale Statului Principateloru-Unite»", se arata in scurtul istoric al Curtii de Apel Bucuresti, postat pe site-ul http://www.cab1864.eu/.

Primul act normativ care a statornicit insa infiintarea Curtii de apel Bucuresti chiar sub aceasta denumire a fost Legea din 11 aprilie 1864, publicata in "Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Romane", numarul 88 din 16/28 aprilie 1864, care a fost prima lege de organizare judecatoreasca din istoria Romaniei, mai exact a Principatelor Unite.

In lege se prevedea infiintarea a "patru Curti de Apelu asezate in Bucuresci, Iasi, Craiova si Focsani". Competenta teritoriala a instantei din Bucuresti cuprindea "judetele Ilfovu, Vlasca, Ialomita, Argesu, Muscelu, Teleormanu, Oltu, Dambovita, Prahova si Buzau". Ulterior, legea a suferit mai multe modificari, in 1947 stabilindu-se ca vor fi 14 curti de apel cu resedintele in Bacau, Botosani, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu, Targu-Mures si Timisoara.

Prin Legea pentru organizarea judecatoreasca numarul 5/1952, publicata in Buletinul Oficial al Romaniei 31 din 19 iunie 1952, Curtea de Apel Bucuresti, ca de altfel toate celelalte curti de apel, a disparut din peisajul organizarii judiciare din Romania, situatie mentinuta prin Legea pentru organizarea judecatoreasca 58/1968, pana in anul 1992. Ambele acte normative au instituit ca instante de judecata judecatoriile, tribunalele si instanta suprema, regimul comunist renuntand la un grad de jurisdictie.

Legea de organizare judecatoreasca 92/1992 a reintrodus pe harta organizarii judiciare romanesti curtile de apel.

Prin Decretul 107 din 28 iunie 1993 al presedintelui Romaniei au fost numiti primii judecatori postdecembristi la curtile de apel, incepand cu data de 1 iulie 1993. Activitatea efectiva la Curtea de Apel Bucuresti a reinceput pe data de 15 iulie 1993, odata cu numirea in functii a grefierilor, prin decizii ale presedintelui Curtii.

Site-ul Curtii de Apel Bucuresti, lansat miercuri, arata competentele curtii, organizarea ei, instantele arondate, conducerea, componenta sectiilor, a completelor specializate, schema de personal, declaratiile functionarilor.

Sectiunea "Legislatie" contine toata legislatia nationala, Constitutia, codurile – inclusiv cel aerian, silvic, vamal, precum si cele de procedura, acte normative privind sistemul judiciar, respectiv din toate materiile, dar si doctrina civila.

Totodata, sectiunea "Legislatie" prezinta dreptul Uniunii Europene si legatura sa cu dreptul national, precum si acte normative internationale si proiecte legislative aflate in dezbatere.

O alta sectiune importanta este "Drept fara frontiere", care se refera la institutiile judiciare internationale, ale Uniunii Europene, indicand si site-urile curtilor de apel ale tarilor europene, curtilor de apel din Franta si din Germania, dar si site-urile ministerelor justitiei din statele membre ale UE.

Structurarea informatiilor este pe cat de simpla, pe atat de utila fiecarui cetatean.

Site-ul Curtii de Apel Bucuresti permite si o plimbare virtuala in Palatul de Justitie, astfel ca oricine care primeste o citatie pentru instantele din aceasta cladire poate vedea sala de judecata unde trebuie sa se prezinte la procesul in care este chemat. (Mediafax)