Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

sambata, 28.05.2016

Cum se poate strica un premiu. Şi pentru ce?

GALERIE
bogdan cretu200
  • bogdan cretu200
- +

Durerea şi mai mare este că la compromiterea premiului au pus umărul exact cei care au şi ţinut, până nu de mult, ştacheta sus.

Un frison de indignare a cuprins, în ultima săptămână, mare parte din mediul online cu preocupări literare: Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia de la Botoşani, i s-a decernat, anul acesta, lui Gabriel Chifu. Pare o frază incoloră, neutră, modest-constatativă, care nu îi poate stârni decât pe scriitori sau pe cei care cunosc bine găştile, grupurile de interese, cercurile de influenţă din viaţa literară şi din jurul Uniunii Scriitorilor. Încerc să comentez aici ceea ce s-a întâmplat nu pentru colegii mei de breaslă, critici, scriitori, redactori de reviste (unii dintre dintre ei şi-au precizat atitudinea ca urmare a luărilor de poziţie tranşante ale lui Radu Vancu, Claudiu Komartin ori Răzvan Ţupa), ci pentru cititorul obişnuit, pentru omul care din pură curiozitate şi gratuită pasiune citeşte literatura de azi, fără să aibă vreun interes, vreo carte de jucat (nu vi se pare că tocmai pe el îl uităm cel mai des, deşi chiar el este sau ar trebuie să fie cel mai important?), la urechile căruia o fi ajuns informaţia şi care nu ştie cum să se poziţioneze faţă de puzderia de reacţii care vin din partea scriitorilor. Pentru oricine se pricepe, dacă este dezinteresat, dacă nu depinde de vreun înalt personaj implicat în această şaradă, dacă are, deci, libertatea de a dispune de propriile idei, este limpede că opera domnului Gabriel Chifu e modestă, vizibil mai modestă faţă de cea a celorlalţi nominalizaţi, în „dauna” cărora a primit onorurile recente; şi, mai ales, modestă de tot în comparaţie cu nivelul pe care, cu puţine excepţii, acest premiu l-a păstrat vreme de două decenii şi jumătate. Nu e vorba de judecăţi de valoare negociabile, ci de certitudini ale receptării.

Cam toţi clasicii poeziei contemporane s-au numărat, din 1990 încoace, printre laureaţi. E vorba de o listă exigentă, în care regăsim, cu puţine excepţii (ele există, nu are rost să suferim voit de orbul găinilor, au mai fost alegeri… diplomatice, slăbiciuni ale juriului, dar parcă nu atât de ostentative), numele mari, de neocolit ale poeziei de după război: Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Ion Mureşan, Ştefan Aug. Doinaş, Petre Stoica, Constanţa Buzea, Cristian Simionescu, Şerban Foarţă, Cezar Baltag, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Ilie Constantin, Dorin Tudoran, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu (ordinea e subiectivă, nu cronologică şi are chichirezul ei şi mai subiectiv!) Prin urmare, Premiul „Mihai Eminescu” devenise o instituţie; în orice caz, un reper în viaţa noastră literară. Unul aşa cum puţine mai sunt.

Am mai scris-o şi nu mă dezic: nu există la noi un premiu literar cu o notorietate incontestabilă, unul capabil să impună un scriitor, să crească tirajele, să garanteze valoarea, să orienteze cititorul nespecializat. Sunt câteva iniţiative private, în special, care şi-au câştigat, prin exigenţă, respectul în breaslă. Cele care nu se fac din bani publici par să implice mai multă responsabilitate. Să mă întorc de unde am pornit. Care e marea dramă că un premiu, încă un premiu, s-a răsuflat sfidând orice ierarhie acceptabilă, funcţională, orice tablă de valori alcătuită, prin efort colectiv, de critică în ani de zile şi în mii de pagini? Problema este că s-a periclitat iremediabil reputaţia unui premiu care chiar conta. Când un astfel de moment este ratat, când un juriu alcătuit din profesionişti, din critici dintre care cei mai mulţi (plasa de siguranţă e mereu obligatorie…) au o carieră admirabilă, alege în mod evident soluţia de compromis, care este reacţia normală? Să te pleci în faţa deciziei lor, dată fiind notorietatea binemeritată în breaslă? Ar însemna să nu le respecţi valoarea reală. Când un om şi un profesionist pe care îl admiri face un compromis, e semn de admiraţie şi de respect să nu te faci că nu observi. Sau să nu te ascunzi, cum o fac destui, după sofisme şi exerciţii retorice la îndemâna oricui. Când e vorba de un compromis comis de mai mulţi oameni pe care îi respecţi şi îi admiri, situaţia devine, în plus, foarte tristă. De data aceasta, prestigiosul juriu al Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a reuşit să îşi păteze propria prestanţă din ultimele două decenii; au ales bine de douăzeci de ori, au ezitat de vreo trei ori şi au ales greşit, tendenţios, de două ori. Ultima oară vizibil tendenţios, dacă ţinem cont că dl Gabriel Chifu, de altminteri un gentleman, un domn distins, manierat(ceea ce nu e în discuţie aici), dar un poet pasabil şi atât (ceea ce nu-i de acolo, dar e departe de a fi suficient în cazul de faţă), clar sub valoarea celorlalţi nominalizaţi şi mult sub nivelul pe care acest premiu şi-l fixase în timp, este un apropiat al domnului Nicolae Manolescu, preşedintele juriului. Şi poate că lucrurile nu ar fi fost atât de sfidătoare (ba ar fi fost!), dacă dl Gabriel Chifu nu şi-ar fi agăţat în panoplie, în ultima vreme, alte premii cel puţin discutabile: cel al Uniunii Scriitorilor, al cărei vicepreşedinte este, şi marele premiu al Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj, 2014, organizat tot de Uniunea Scriitorilor, pe care, înţeleg, l-a şi iniţiat. În plus, acum vreo două luni, romanul său Punct şi de la capăt figura pe prima pagină a revistei „România literară” printre titlurile nominalizate în redacţie la premiul „Cartea anului”. E drept că alături de recentul compendiu pentru uzul şcolarilor semnat de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc. Nu ar fi fost nici o problemă dacă ultimul nu ar fi directorul revistei, iar primul - directorul executiv. Dl Gabriel Chifu este, se vede, din ce în ce mai silit de admiraţia şi aprecierea întru totul obiectivă a colegilor din conducerea USR să îşi recunoască propria valoare, chiar dacă e, sper, jenat de atâţia lauri şi să încaseze premii după premii; nu ştiu cum se face, cam multe au legătură cu Uniunea din administraţia căreia face parte.

De data aceasta, spus simplu şi simplist, s-a mai stricat un premiu. Dar nu orice premiu, aici e durerea. Ci unul dintre puţinele repere ale vieţii noastre literare. Iar durerea şi mai mare este că la compromiterea premiului au pus umărul exact cei care au şi ţinut, până nu de mult, ştacheta sus. Mie unuia mi-e greu, dacă nu imposibil, să ghicesc miza în toată această poveste. Pentru că a-l premia, încă o dată, pe dl Gabriel Chifu, vicepreşedinte al USR şi mâna dreaptă şi, presupun, apropiat şi complice al dlui Nicolae Manolescu, preşedintele USR aflat, în urma modificării abuzive a statutului, la al treilea mandat, mi se pare o miză de tot măruntă. 

Bogdan Creţu este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Literatura română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi 

Comentarii Facebook

(4 comentarii)

Citeste Faq
Scrie un comentariu

Toate campurile sunt obligatorii!

Cod verificare* Security Code
Toate campurile sunt obligatorii!
Comentariile cu continut licentios vor fi sterse.
Sambata, 24 Ianuarie 2015, 12:03
geo vasile
Textul e bine scris, cu incisivitate abia reținută, dar mai ales cu curaj iconoclast bazat pe o virilă independență a judecăților de valoare și argumentelor...in ceea ce privește premianții de dinainte de "stricarea" prestigiului respectivului premiu, nu cred că domnii Prelipceanu sau Simionescu s-ar fi ridicat la nivelul laurilor decernați. Știți cumva, stimate dle profesor, vreun vers memorabil din Nae sau celălat domn? Mie mi se pare că și în aceste două cazuri, juriul a zbârcit, lăsându-se călăuzit de criterii extr/ aestetice...Regretabil!!!
Marti, 20 Ianuarie 2015, 20:29
Corin
Bogdan Crețu nu este cel care se mira cum a intrat Marian Drumur în Uniunea Scriitorilor?
Cum se intra in Uniune? Simplu Marti, 20 Ianuarie 2015, 22:36
Cum se intra in Uniunea Scriitorilor (chiar si dupa ce ai iesit la pensie)? Simplu: scoti pe banii tai trei plachetele cu poezele la editura lui Costica Dram din Iasi, cum a facut un prof de mate din Tazlau, sau la Conta lui Adrian Alui Gheorghe din Piatra, sau la Timpul lui Cassian Maria Spiridon, apoi ceri trei referate de la trei membrii ai Uniunii. Le poti cere inclusiv de la Dram, de la Alui Gheorghe, de la Cassian chiar daca ai scos carticelele la ei, care, la o adica, fac parte si din comisia de primiri de noi membri la filiala din Iasi a USR. S-ar putea ca, uneori, referatul sa te coste un cadou baban sau un chiolhan la un restaurant. Se merita, frati romani, pentru ca , odata membru cu drepturi depline, validat si la Bucale, soliciti a doua pensie, care are valoarea a jumatate din cealalta. O primesti ca un boier chiar daca nu ai cotizat cu nici un leu la ea in timpul vietii tale. Misto. nu? (Cica, daca ai publicat numai culegeri de exercitii de mate sau de fizica, te primesc ceva mai greu.)
Marti, 20 Ianuarie 2015, 14:35
Emil Brumaru
Normal ca premiantul (si premiantii anteriori, in imensa lor majoritate) sunt ridicoli, dar hai sa fim seriosi! Premiul de la Botoseni eveniment national, baba si mitraliera! Chifu e mai potrivit ca profil, reflecta provincialismul "evenimentului", reprezinta masura micimii in care se scalda lumea scriitoriceasca sindicalista din Romania. Daca lua Cartarescu, era ciudat si inadecvat, asa incit nu vad unde se afla dramoleta. US-ul a devenit exponenta unei gloate de impostori. Chifu, Gelu Dorian, chiar si autorul articolului si feneratia lui ne demonstreaza observatia.
evian Marti, 20 Ianuarie 2015, 18:16
Un argument in favoarea lui Chifu - e inginer la baza ca si Cassian-Maria Spiridon. Asa ca nu vad de ce nu ar fi premiat la Botosani, macar si pentru faptul ca are demnitatea lui si nu pune virgula - inca! - intre subiect si predicat. La anul viitor pariez ca o sa-l ia Vlad.A.Gheorghiu, baiatul, inca student, al lui Adrian Alui Gheorghe, pentru care se trag sfori la Niki Manolescu inca de asta primavara, cind l-au invit pe bastanul de la Bucale sa inaugureze, la Piatra Neamt, un bust al lui Eminescu. si nu pe daiboj. Peste doi ani se pregateste Cristi, baitul lui Cassy.
Marti, 20 Ianuarie 2015, 10:22
Sofia
Felicitari pentru faptul ca analizati corect caderea in derizoriu a unui eveniment cultural national legat de aniversarea Marelui Mihai Eminescu si a culturii romane - din pacate din cauza celor care ar trebui sa pretuiasca valoarea si nu influenta . Domnul Nicolae Manolescu in ultimii ani isi rasplateste subordonatii fideli - modesti in toate - cu functii ( exemplu Presedintele ICR - Lilian Zamfiroiu ) , sau cu premii literare si functii in cadrul USR-ului sau a revistei Romania literara , considerand ca NU conteaza altceva decat propriile interese . Cand cineva din jur are personalitate si nu atitudine supusa - stie Domnul Nicolae Manolescu sa compromita si sa arunce multe delatiuni asupra nesupusului . Va fi fiind CULTURA ROMANA o proprietate particulara a Domnului Nicolae Manolescu ?
miruna Marti, 20 Ianuarie 2015, 22:45
Da, stimata doamna, Niki Manolescu a privatizat cultura romana prin metoda MEBO. Maine-poimaine o vinde gruplui Chevron, pe citeva mii de euroi, ca sa scoata acesta gaze - si nu numai de sist - din ea. Nu ne mai mira nimic. A devenit un batrinel cinic si indiferent la comentariile carcotasilor din jur.
varvara Marti, 20 Ianuarie 2015, 18:05
Arma lui Manole contra celora care vorbesc in front: ii scoate din huniune si le taie a doua pensie Modelul lui: Tov Ceausescu, de aia si incurajeaza cultul personulitatii sale prin toate mijloacele, nici nu accepta combaterea plagiatorilor din subordine. La Iasi, Noemi Bomher cu ''Ospatul de cuvinte'', sa zicem.
Marti, 20 Ianuarie 2015, 10:22
Sofia
Felicitari pentru faptul ca analizati corect caderea in derizoriu a unui eveniment cultural national legat de aniversarea Marelui Mihai Eminescu si a culturii romane - din pacate din cauza celor care ar trebui sa pretuiasca valoarea si nu influenta . Domnul Nicolae Manolescu in ultimii ani isi rasplateste subordonatii fideli - modesti in toate - cu functii ( exemplu Presedintele ICR - Lilian Zamfiroiu ) , sau cu premii literare si functii in cadrul USR-ului sau a revistei Romania literara , considerand ca NU conteaza altceva decat propriile interese . Cand cineva din jur are personalitate si nu atitudine supusa - stie Domnul Nicolae Manolescu sa compromita si sa arunce multe delatiuni asupra nesupusului . Va fi fiind CULTURA ROMANA o proprietate particulara a Domnului Nicolae Manolescu ?
miruna Marti, 20 Ianuarie 2015, 22:45
Da, stimata doamna, Niki Manolescu a privatizat cultura romana prin metoda MEBO. Maine-poimaine o vinde gruplui Chevron, pe citeva mii de euroi, ca sa scoata acesta gaze - si nu numai de sist - din ea. Nu ne mai mira nimic. A devenit un batrinel cinic si indiferent la comentariile carcotasilor din jur.
varvara Marti, 20 Ianuarie 2015, 18:05
Arma lui Manole contra celora care vorbesc in front: ii scoate din huniune si le taie a doua pensie Modelul lui: Tov Ceausescu, de aia si incurajeaza cultul personulitatii sale prin toate mijloacele, nici nu accepta combaterea plagiatorilor din subordine. La Iasi, Noemi Bomher cu ''Ospatul de cuvinte'', sa zicem.
Marti, 20 Ianuarie 2015, 14:35
Emil Brumaru
Normal ca premiantul (si premiantii anteriori, in imensa lor majoritate) sunt ridicoli, dar hai sa fim seriosi! Premiul de la Botoseni eveniment national, baba si mitraliera! Chifu e mai potrivit ca profil, reflecta provincialismul "evenimentului", reprezinta masura micimii in care se scalda lumea scriitoriceasca sindicalista din Romania. Daca lua Cartarescu, era ciudat si inadecvat, asa incit nu vad unde se afla dramoleta. US-ul a devenit exponenta unei gloate de impostori. Chifu, Gelu Dorian, chiar si autorul articolului si feneratia lui ne demonstreaza observatia.
evian Marti, 20 Ianuarie 2015, 18:16
Un argument in favoarea lui Chifu - e inginer la baza ca si Cassian-Maria Spiridon. Asa ca nu vad de ce nu ar fi premiat la Botosani, macar si pentru faptul ca are demnitatea lui si nu pune virgula - inca! - intre subiect si predicat. La anul viitor pariez ca o sa-l ia Vlad.A.Gheorghiu, baiatul, inca student, al lui Adrian Alui Gheorghe, pentru care se trag sfori la Niki Manolescu inca de asta primavara, cind l-au invit pe bastanul de la Bucale sa inaugureze, la Piatra Neamt, un bust al lui Eminescu. si nu pe daiboj. Peste doi ani se pregateste Cristi, baitul lui Cassy.
Marti, 20 Ianuarie 2015, 20:29
Corin
Bogdan Crețu nu este cel care se mira cum a intrat Marian Drumur în Uniunea Scriitorilor?
Cum se intra in Uniune? Simplu Marti, 20 Ianuarie 2015, 22:36
Cum se intra in Uniunea Scriitorilor (chiar si dupa ce ai iesit la pensie)? Simplu: scoti pe banii tai trei plachetele cu poezele la editura lui Costica Dram din Iasi, cum a facut un prof de mate din Tazlau, sau la Conta lui Adrian Alui Gheorghe din Piatra, sau la Timpul lui Cassian Maria Spiridon, apoi ceri trei referate de la trei membrii ai Uniunii. Le poti cere inclusiv de la Dram, de la Alui Gheorghe, de la Cassian chiar daca ai scos carticelele la ei, care, la o adica, fac parte si din comisia de primiri de noi membri la filiala din Iasi a USR. S-ar putea ca, uneori, referatul sa te coste un cadou baban sau un chiolhan la un restaurant. Se merita, frati romani, pentru ca , odata membru cu drepturi depline, validat si la Bucale, soliciti a doua pensie, care are valoarea a jumatate din cealalta. O primesti ca un boier chiar daca nu ai cotizat cu nici un leu la ea in timpul vietii tale. Misto. nu? (Cica, daca ai publicat numai culegeri de exercitii de mate sau de fizica, te primesc ceva mai greu.)
Sambata, 24 Ianuarie 2015, 12:03
geo vasile
Textul e bine scris, cu incisivitate abia reținută, dar mai ales cu curaj iconoclast bazat pe o virilă independență a judecăților de valoare și argumentelor...in ceea ce privește premianții de dinainte de "stricarea" prestigiului respectivului premiu, nu cred că domnii Prelipceanu sau Simionescu s-ar fi ridicat la nivelul laurilor decernați. Știți cumva, stimate dle profesor, vreun vers memorabil din Nae sau celălat domn? Mie mi se pare că și în aceste două cazuri, juriul a zbârcit, lăsându-se călăuzit de criterii extr/ aestetice...Regretabil!!!

Ultima ora

editorial

Numărul doi al alianţei penale

Mihai CHIPER

Numărul doi al alianţei penale

Filosofia lui politică are o schemă de dezvoltare relativ simplă, în care totul este pe dos, iar negrul devine cu uşurinţă alb imaculat: procurorii sunt nişte „abuzatori”, iar „cetăţenii” (penalii), victimele unui sistem opresiv din care fac parte serviciile secrete, americanii, alături de forţe obscure din „O mie şi una de nopţi ale minţii.”

Filmuletul zilei

opinii

Primiţi cu candidatul?

Briscan ZARA

Primiţi cu candidatul?

Câte un candidat la consiliu merge înainte şi anunţă „gospodarii” (care până atunci erau în discuţiile dintre ei doar nişte „trântori nerecunoscători”), aşa cum fac băieţii de la biserică înainte de a veni popa cu Ajunul, ca şi cum ar întreba: „Primiţi cu candidatul?” Ei, şi când candidatul, adică primadona plimbării, ursul cum ar veni, apare la orizont, îl arată cu mândrie cu degetul: „El este dom’ Primar! Puneţi-i întrebări!...”

Observaţii la sondajul USB

Sorin CUCERAI

Observaţii la sondajul USB

Cu părere de rău, totul ţine de comunicare. Pentru ca un ins să fie de acord sau în dezacord cu tine, el trebuie ca în prealabil să înţeleagă ce spui. Dacă nu înţelege, n-are cum să te voteze.

Festivalul de Teatru Nou de la Arad

Dana ȚABREA

Festivalul de Teatru Nou de la Arad

În perioada 7-15 mai 2016 s-a desfăşurat cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Nou de la Arad. Selecţionerul unic al festivalului, criticul de teatru Claudiu Groza, menţine în centrul atenţiei conceptul din titulatura festivalului - ”teatrul nou”, urmărind acele producţii care, într-un decor minimalist, inovator, promovează soluţii regizorale ingenioase, cu deschidere înspre teatrul contemporan occidental. 

pulspulspuls

Povestiri fierbinţi la gura sobei cu Anticristi, servantul partidoiului

Povestiri fierbinţi la gura sobei cu Anticristi, servantul partidoiului

Dacă tot începe uichendul, ne-am gândit pe astăzi, stimaţi telespectatori şi drăguţe telespectatoriţe, să mai punem niţeluş politichia în cui, să încălecăm pe-o şa şi să vă spunem câte una sau alta şi despre alte năzdrăvănii şi poveşti care se mai întâmplă prin târg sau pe lângă el, fără legătură cu politichia sau campania electorală de Bahlui sau de Dâmboviţa. 

Caricatura zilei

Accidentul lui Condrea

Editia PDF

Intrebarea zilei

Cine credeti ca va ajunge primarul Iasului?

vezi raspunsuri

Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.