Caută 
4 MIN
Valoarea totală a împrumuturilor contractate de persoanele fizice din judeţ se ridică la 4,8 miliarde de lei, adică puţin peste un miliard de euro.
Suma împrumutată de la bănci, în medie, de un locuitor al judeţului Iaşi a crescut în decurs de un an cu 6,75%. Circa 6.225 lei avea de plătit fiecare ieşean în luna iunie 2017, potrivit calculelor „Ziarului de Iaşi” pe baza datelor statistice publicate de Banca Naţională a României (BNR), faţă de 5.830 de lei în urmă cu un an. Pe de altă parte, în cazul depozitelor, cuantumul mediu din judeţul Iaşi a crescut în aceeaşi perioadă cu 1,35 procente.
Bucureştenii au de cinci ori mai mulţi bani
Cu toate acestea, când comparăm fondurile din bănci deţinute de ieşeni cu situaţia din Bucureşti, Timişoara ori Cluj, lesne se observă o diferenţă netă, tot în medie, în favoarea locuitorilor din Capitală şi cele două judeţe ale Transilvaniei. „Pe persoană fizică”, un clujean are de aproape două ori mai mulţi bani în bănci, iar locuitorii Bucureştiului ne întrec de circa cinci ori la acest capitol. Conform ultimelor date puse la dispoziţie de către Banca Centrală, în luna iunie 2017, în dreptul gospodăriilor populaţiei din judeţul Iaşi apare, în bănci, sub formă de depozite la vedere şi la termen, în lei şi în valută, suma de 2,95 miliarde de lei. Dacă împărţim această sumă la populaţia stabilă a judeţului, calculată la recensământul din 2011, rezultă că fiecărui ieşean îi revin economii în bănci în valoare de 3.822 de lei. Nu au fost luate în calcul fondurile deţinute de firme. În comparaţie, un bucureştean deţine, în medie, în bancă suma de 19.030 lei, ce este de aproape cinci ori mai mult decât suma din judeţul nostru. De asemenea, dacă ne raportăm la Timiş, atunci observăm că un locuitor al acestui judeţ din vestul ţării deţine tot în medie depozite în lei şi monedă străină de 4.760,8 lei, adică cu circa 25% mai mult decât în Iaşi. În cazul judeţului Cluj, potrivit aceluiaşi raţionament, rezultă 8.099 lei pe cap de locuitor, indicator de 2,1 ori mai consistent faţă de cel consemnat în Iaşi. Creditele în lei şi valută ce apar la gospodăriile populaţiei din judeţul Iaşi până în luna iunie 2017 sunt în cuantum de 4,8 miliarde de lei, rezultând, în medie, un împrumut de 6.224,9 lei pe cap de locuitor. În Cluj, creditul mediu la nivelul judeţului este de 9.229 lei, iar în Timiş de 8.776,8 lei, cu 48,2 procente, respectiv 40,9% mai mare ca în Iaşi. Valoarea împrumutului mediu din bănci al unui bucureştean este de 3,5 ori peste cel calculat la Iaşi, de 21.847 lei.
BNR trage un semnal de alarmă
În prezent, 368,2 milioane de lei, reprezentând 4,5% din totalul împrumuturilor în lei şi valută al firmelor şi populaţiei din judeţul Iaşi, figurează în statistici drept credite restante. În luna iunie 2017, la nivelul întregii ţări, numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a crescut cu 1,1% comparativ cu luna precedentă, la 687.302. Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna iunie 2017, se cifrează la nivel naţional la 5,769 miliarde de lei, în scădere cu 5,27% faţă de suma raportată în mai 2017, iar restanţele la creditele în valută au coborât cu 2,7%, la 6,683 miliarde de lei, conform datelor BNR. Potrivit unui raport publicat de Banca Centrală, coordonat de economistul-şef al BNR Valentin Lazea, creditele acordate în această perioadă de către bănci au o probabilitate mare de a deveni neperformante, în condiţiile în care rata dobânzii este la un nivel minim, iar evoluţiile macroeconomice viitoare au un grad ridicat de incertitudine mai ales din cauza conduitei politicii fiscale şi salariale a guvernului. „Este posibil ca o continuare a acestei tendinţe de creştere a creditului acordat populaţiei să rezulte în acumularea de vulnerabilităţi importante la nivelul sectorului bancar. Accelerarea creditării către sectorul populaţiei, chiar în contextul unui potenţial important de creditare, date fiind riscurile în creştere dinspre acest segment al pieţei creditului, nu este oportună în prezent, putând rezulta în efecte negative pe termen lung asupra creşterii economice”, se menţionează în document.
Îți recomandăm
