Planul de salvare al RATP Iași de la faliment:acțiuni, GPS, investiții

Regia Autonomă de Transport Public (RATP) ar putea fi transformată în societate comercială pe acţiuni, cu unic acţionar municipalitatea ieşeană. Aceasta este una dintre măsurile propuse în planul de reorganizare a regiei aflate în stare de insolvenţă. Strategia de redresare a operatorului de transport va fi pe masa consilierilor locali în cadrul şedinţei ordinare de mâine.

Ulterior, planul trebuie aprobat în ianuarie de către judecătorul sindic şi are ca perioadă de implementare aprilie 2016 – martie 2019. În caz contrar, RATP va intra în faliment, iar cei peste 1.200 de angajaţi vor rămâne fără locul de muncă în maximum două luni. „Ziarul de Iaşi” a consultat planul de 152 de pagini, propus de administratorul special Maricel Ghercă şi administratorul judiciar Capital Insol SPRL, şi vă prezintă astăzi principalele direcţii prin intermediul cărora RATP ar putea evita falimentul. 

Datoriile regiei se ridică la 244 milioane lei 

Potrivit planului de reorganizare, datoriile totale ale RATP se ridică la 244 milioane lei, în contextul în care 232,7 milioane reprezintă creanţe bugetare. „În caz de faliment, gradul de acoperire a masei credale nu va fi mai mare de 29,4 milioane lei, respectiv 12% din masa credală”, se precizează în plan. În schimb, documentul prevede plata unor creanţe în sumă 35 milioane lei în cazul implementării strategiei de reorganizare.

În acelaşi timp, datoriile către Municipiul Iaşi (circa 69,6 milioane lei) vor fi transformate în acţiuni. Administratorul special susţine că transformarea regiei în societate pe acţiuni va conduce la maximizarea beneficiilor pe care le poate obţine primăria inclusiv „sub aspectul dividendelor care vor fi încasate şi care pot fi mai mari decât suma ipotetică care s-ar obţine în cazul falimentului”.

Totodată, o altă măsură specifică pentru reorganizarea RATP constă în cesiunea către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a creanţei pe care RATP o are de recuperat de la primărie în contul subvenţiilor pe care municipalitatea şi le-a asumat prin oferirea de gratuităţi pe transportul public. Potrivit strategiei de redresare, valoarea creanţei se ridică la 34,3 milioane lei. De remarcat că RATP are de recuperat alte circa 14 milioane lei de la debitori diverşi. „Principalul debitor al regiei este municipiul Iaşi, cu suma de 34.370.490 lei, din care suma de 13.803.888 lei este eşalonată pe perioada 2017 – 2018”, se menţionează în plan.

RATP a aplicat şi penalităţi de 6 milioane lei la debitul pe care primăria îl are de achitat către regie, astfel că suma totală datorată de municipalitate se ridică la peste 40 milioane lei. În schimb, către ANAF, RATP are datorii de circa 172 milioane lei. Regia mai are debite de achitat către 32 furnizori de servicii (aproximativ 850.000 lei), dar şi către alte instituţii ale statului (aproximativ 600.000 lei). De precizat că, în 2014, RATP a înregistrat un profit net de circa un milion de lei, iar veniturile totale au fost de 84,9 milioane lei. În perioada 2005 – 2013, regia a avut pierderi în fiecare an, suma totală depăşind 100 milioane lei. Estimările pe anii următori arată că atât în 2016, cât şi în 2017 regia va înregistra din nou profit. „Activitatea regiei în perioada de insolvenţă (analiza cuprinde intervalul august 2014 – octombrie 2015, n.r.) a fost profitabilă, generând un profit din exploatare de 5.638.145 lei, cu o medie lunară a profitului de 375.876 lei”, se precizează în plan. 

Propunere: modernizarea tramvaielor GT4 şi achiziţia a 50 de autobuze 

Planul de reorganizare conţine şi o serie de proiecte de investiţii pentru eficientizarea activităţii regiei. În privinţa parcului auto, în document nu se prevede achiziţia de tramvaie noi, ci modernizarea vehiculelor actuale. „Considerăm că, din parcul actual, vagoanele de tip GT4 care au ponderea de 70,64% ar fi varianta optimă pentru a fi modernizate, în sensul înlocuirii sistemului de tracţiune prin introducerea motoarelor asincrone, având în vedere şi faptul că 30 dintre acestea sunt cu dotările tehnice originale din fabricaţie, respectiv la nivelul anilor 1961 – 1964.

Numeric, este vorba de 106 unităţi”, se precizează în plan. În document se menţionează că „înlocuirea parcului existent de tramvaie este mult mai costisitoare”, dar nu oferă estimări privind valoarea proiectelor. În 2013, RATP a pus în circulaţie un tramvai GT4 modernizat la Electroputere VFU (fosta Remar Paşcani) contra unei sume de aproximativ 500.000 euro. „Modernizarea va presupune şi asigurarea unor cerinţe specifice privind facilităţile pentru persoanele cu dizabilităţi, în tandem cu îmbunătăţirea aspectului/dotărilor din cupeu: scaune, tapiţerie, podea, burduf, aer condiţionat”, se arată în plan. În schimb, strategia vizează achiziţia, cu finanţare de la bugetul local, a 50 de autobuze „cu consum redus de carburant eventual dotate cu instalaţii de alimentare cu surse de energie alternativă”. În document nu se precizează dacă autobuzele vor fi noi sau second-hand. Unul dintre proiectele incluse în plan constă în modernizarea a 10,6 km de cale de rulare (Tepro – Ţuţora, Cinci Drumuri – Baş Ceauş, Bucşinescu – T. Vladimirescu – Baumax, Podu Roş – Ţesătura şi Doi Băieţi – Pod Sf. Ioan), valoarea investiţiei fiind estimată la 12,8 milioane euro. Alte proiecte propuse vizează lucrări la sistemul de alimentare cu energie electrică sau modernizarea depoului Dacia. Totodată, se propune refacerea staţiilor de tramvai/autobuz, inclusiv cu iluminat cu LED şi panouri solare. „Reţeaua are 331 de staţii, o parte modernizate, dar 187 dintre ele necesită modernizare completă, iar un număr de 83 de staţii (de tramvai) au nevoie de amenajare parţială”, se menţionează în plan. Documentul vorbeşte şi despre reintroducerea sistemului de vânzare a biletelor prin SMS şi amplasarea a încă 40 de automate pentru eliberarea de bilete în staţii.  

Controlorii, tramvaiele şi autobuzele vor avea GPS 

Administratorul special propune implementarea unui sistem integrat de gestionare şi exploatare a întregii flote de mijlaoce de transport (150 de tramvaie şi 160 de autobuze). Potrivit strategiei de redresare, sistemul va permite urmărirea vehiculelor prin GPS şi „transpunerea pe o hartă virtuală, cu informaţii despre cursă, încadrare/neîncadrare în graficul de circulaţie”.

Astfel, în cazul în care un mijloc de transport nu se încadrează în timpii stabiliţi, şoferul sau vatmanul va fi alertat prin SMS. GPS-ul nu va fi prezent doar în mijloacele de transport, ci va monitoriza şi activitatea controlorilor. Conform planului, va fi implementat un sistem de „tracking GPS pe terminalele folosite de către controlori şi generarea de rapoarte detaliate privind activitatea desfăşurată”.

Alte investiţii constau în dotarea tuturor mijloacelor de transport cu validatoare moderne şi regândirea planului de transport (reconfigurări, extinderi în zona metropolitană, puncte intermodale). Planul de reorganizare mai cuprinde şi unele măsuri specifice precum constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare pentru transport public local, încheierea contractului de servicii publice între RATP şi primărie în conformitate cu normele europene, acţiuni pe linia eficientizării activităţii prin creşterea veniturilor şi reducerea costurilor, recuperarea creanţelor şi extinderea activităţii de formare a personalului specific transportului public.