Preţurile la benzină sunt pe un trend ascendent în ultimele luni, culminând la circa 5,23 lei / litru, aproape de nivelul de acum un an de zile, înainte de momentul carantinei generalizate, care a dus la o scădere constantă a preţului. În mai 2020 a fost cea mai scăzută valoare din ultimii cinci ani ai benzinei, când un litru ajungea la pompă la 4,27 lei / litru, situaţie staţionară pentru aproape o lună de zile. Abia din iunie preţul a început să crească, uşor-uşor, la 4,28 – 4,30. Creşterea s-a accelerat însă de atunci şi la finalul anului, de la o lună la alta se remarcă o creştere de aproximativ 4,5%. Un moment important de creştere a fost cel al trecerii dintre ani, când majorarea de taxe şi accize a dus la creşterea cu 6 bani, în medie, atât a litrului de benzină, cât şi a celui de motorină din staţiile de carburanţi. Practic, momentul respectiv a funcţionat ca o rampă de lansare a preţului care a crescut constant din ianuarie, fiind diferenţe la pompă şi de 10 bani de la o lună la alta.

„Scumpirea ar trebui să ne bucure”

„Preţul petrolului pe pieţele internaţionale reprezintă un barometru al activităţii economice la nivel global. O perioadă de avânt implică un consum mai mare de resurse, atât din ipostază de combustibil, dar şi materie primă pentru fabricarea diverselor materiale, piese componente, produse finite etc. Să nu uităm că restricţiile de distanţare socială au dus şi la o scădere a mobilităţii şi automat o cerere mai mică de combustibil”, a precizat prof.dr. Bogdan Căpraru, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor de la UAIC, dar şi membru în Consiliul Fiscal al României. Acesta a mai precizat că scumpirea carburanţilor poate fi privită şi ca un fapt pozitiv, fiindcă arată încrederea investitorilor în economii. „Deşi pare într-un fel paradoxal, scumpirea din ultimul timp a carburanţilor la pompe ar trebui să ne bucure dintr-o anumită ipostază. Pe fondul procesului de vaccinare de anul acesta, economiile au căpătat un sentiment de încredere şi optimism şi asta sugerează o revenire la reluarea creşterii economice. Până unde va creşte preţul la pompe? Tot cererea şi oferta ne vor spune! Dar să nu scăpăm din vedere şi dezvoltarea de tehnologii alternative pentru propulsia vehiculelor, care, în contextul preocupărilor schimbărilor climatice, vor avea efecte consistente pe piaţa carburanţilor”, a mai precizat profesorul.

Barilul de petrol, mai scump astăzi decât anul trecut

Faţă de preţul barilului de petrol, putem să observăm faptul că, în România, creşterile şi scăderile preţului benzinei la pompă nu sunt aproape niciodată corelate în timp real cu cele ale materiei prime. Deşi evoluţia preţului unui baril de petrol a fost similară, un vârf în februarie şi de atunci scăderi până la mijlocul anului, urmate de creşteri, evoluţia, după momentul aprilie, a fost mai temperată, deşi în creştere constantă. Cea mai mare valoare a barilului de petrol din ultimele 12 luni s-a înregistrat fix anul trecut pe vremea aceasta, în februarie 2020, când un baril era 53,8 dolari. De atunci a început o scădere continuă, având şi unele valori negative pentru câteva zile în aprilie 2020, când oferta a fost mult mai mare decât cererea şi în multe zone ale lumii a fost sistată producţia. Din aprilie, însă, preţul a continuat să crească, atingând la finalul anului 2020 borna de 50 de dolari şi ajungând astăzi la o valoare mai mare decât cea din februarie 2020: 61,3 dolari.

Un plin, mai scump cu 50 de lei faţă de mai 2020

Aceste creşteri, reflectate în preţul unui plin la un autoturism mediu, la o cantitate generală de 50 de litri, sunt foarte vizibile. Dacă în mai 2020, când a fost un minim istoric al preţului benzinei, un plin ajungea la 213,5 lei, acum acesta este 261,5 lei, cu aproape 50 de lei mai mult. Vorbim de nivelul benzinei cu cifra octanică mai mică, fiindcă preţurile cresc simţitor la tipurile de combustibil cu cifra octanică aproape de 100. Doar în ultima lună preţurile au crescut cu aproape 5%, ceea ce înseamnă o creştere cu 10 lei mai mare faţă de în urmă cu 30 de zile a unui plin de benzină. Pentru a înţelege mai uşor cum se reflectă această creştere în preţurile unei persoane care se deplasează în interes personal, putem să vedem cum sunt influenţate costurile unei deplasări în cele mai importante destinaţii turistice sau cele mai importante oraşe din ţară. Astfel, cel mai rapid drum Iaşi – Timişoara – 640 de kilometri – implică un consum de circa 45 de litri (dus), la o medie de 7 / 100 kilometri. În mai 2020 un astfel de drum (n.r.-1.280 km dus întors) ar fi costat aproximativ 380 de lei dus-întors, doar pe distanţa directă, fără a lua în calcul distanţa petrecută în cele două oraşe. Astăzi, un astfel de drum costă circa 470 de lei, cu 90 de lei mai mult.

Cresc cheltuielile la deplasările lungi

Cele mai scurte distanţe rutiere către Cluj Napoca şi Bucureşti măsoară 390 de kilometri, iar consumul calculat cu o medie de 7 litri / 100 de kilometri ar fi de circa 55 de litri dus-întors. În mai 2020, un astfel de drum costa 235 de lei dus-întors, astăzi costă 287 de lei, cu 50 de lei mai mult. Cea mai lungă destinaţie de pe litoralul românesc pentru ieşenii care merg vara în concediu este Vama Veche, la aproape 500 de kilometri faţă de Iaşi. În mai 2020, un astfel de drum dus-întors însemna un consum de circa 70 de litri de benzină, cu un cost de circa 300 de lei. În februarie 2021, costul transportului ajunge la aproximativ 365 de lei, cu 65 de lei mai mult. Cu toată această creştere, cifrele la nivelul Uniunii Europene arată că, în continuare, România se află pe locul al doilea la nivel european, după Bulgaria, la nivel de preţuri mici pentru combustibil, atât la benzină, cât şi la motorină.