Ce ne spun datele de la RPL runda 2021 şi ce facem cu ele?

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţul Iaşi a crescut la 39,2 ani, faţă de 38,1 ani la RPL2011. În comparaţie cu vârsta medie pe ţară (de 42,4 ani), vârsta medie a judeţului nostru este mai mică cu 3,2 ani. În ierarhizarea judeţelor după vârsta medie la RPL2021, judeţul Iaşi se plasează pe locul doi (după judeţul Ilfov). În cadrul Regiunii Nord-Est, vârsta medie a judeţului Iaşi este de 40,8 ani, judeţul nostru având populaţia cea mai tânără din punct de vedere demografic.

Raportul de dependenţǎ demograficǎ pentru judeţul Iaşi are valoarea de 59,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependenţǎ demograficǎ la nivel naţional de 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte. Indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ pentru judeţul Iaşi are valoarea de 83,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mic decȃt indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ la nivel naţional ce ȋnregistreazǎ valoarea de 121,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani).

În cadrul judeţului Iaşi, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt următoarele: comuna Miroslava care a ajuns la o populaţie de 28534 persoane (cu 16576 persoane mai mult decât în 2011), comuna Valea Lupului cu o populaţie rezidentă de 14510 persoane (cu 9528 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Ciurea cu o populaţie rezidentă de 17254 persoane (cu 5614 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Valea Lupului şi comuna Miroslava au crescut cu 291,2% faţă de 2011 ajungând la o populaţie de 14510 locuitori, respectiv 238,6% ajungând la o populaţie de 28534 locuitori.

Localităţile din judeţul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Hǎlǎuceşti (4053 locuitori, -26,9% faţă de populaţia din 2011) şi comuna Alexandru I. Cuza (2133 locuitori, -26,8% faţă de populaţia din 2011). Comuna cea mai mică din judeţ este comuna Cucuteni cu numai 1103 locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 1244 locuitori).

Cea mai mare comună din judeţ este comuna Miroslava care a crescut faţă de RPL2011 cu 16576 persoane. La recensământul precedent, cea mai mare a fost comuna Holboca cu 11971 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creştere, ajungând la 13697 locuitori.

Oraşul Podu-Iloaiei este oraşul cel mai mic din cadrul judeţului (8992 locuitori faţă de 9573 locuitori în 2011). Municipiul Iaşi are o populaţie rezidentă de 271692 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 18730 persoane.

Din totalul populaţiei rezidente a judeţului Iaşi, 39,1% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 44,7% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,2% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educaţie, judeţul Iaşi se situează pe locul nouă în ierarhia judeţelor.

Populaţia activă a judeţului Iaşi este de 311,9 mii persoane, fiind compusă din 290,6 mii persoane ocupate şi din 21,3 mii şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 448,9 mii persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social (întreţinuţi de stat sau de alte organizaţii) reprezintă o treime (33,1%), iar elevii şi studenţii mai mult de o treime (37,5%). Din punctul de vedere al ponderii populaţiei ocupate în populaţia rezidentă a judeţului, judeţul Iaşi se situează pe locul 19 în ierarhia judeţelor. Ţinând cont de ponderea populaţiei şomere în populaţia rezidentă a judeţului, judeţul Iaşi se situează pe locul 24 la nivel naţional.

Datele provizorii de la RPL runda 2021 arată că judeţul Iaşi îşi conservă un atuu important la nivel naţional în ceea ce priveşte efectivul populaţiei, situându-se pe poziţia a doua. Mai mult decât atât, în ordinea vârstei medii a populaţiei, judeţul nostru se plasează tot pe poziţia a doua la nivel naţional şi pe prima poziţie la nivel regional. La această situaţie favorabilă a contribuit sportul natural pozitiv din perioada 1990-2019, precum şi migraţia dinspre judeţele învecinate şi din Republica Moldova. Cei mai mulţi dintre tinerii care au venit la studii în Iaşi, ulterior, au devenit rezidenţi ai municipiului Iaşi şi localităţilor din zona metropolitană, atraşi fiind de locurile de muncă şi contribuind la sporul natural pozitiv.

Zona Metropolitană Iaşi constituie un magnet pentru populaţia tânără din restul judeţului, judeţele învecinate, Republica Moldova, dar şi pentru forţa de muncă venită din ţări îndepărtate care lucrează mai ales în sectorul construcţiilor. Datele de la RPL runda 2021 arată o multiplicare a diferenţelor/ disparităţilor socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale ţării către nivelul intraregional, respectiv intrajudeţean. În regiunea Nord-Est, polii de atracţie sunt reprezentaţi de municipiile Iaşi, Bacău şi Suceava. În cadrul judeţului nostru, municipiul Iaşi şi comuna Miroslava polarizează circa 60% din activitatea economică la nivel judeţean şi concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă.

În următorii ani, comuna Miroslava va depăşi populaţia municipiului Paşcani. Din punct de vedere economic este demult peste cel de-al doilea municipiu al judeţului nostru. Totuşi, perspectiva construirii autostrăzilor A7 şi A8 va facilita un reviriment socioeconomic al municipiului Paşcani, aflat în proximitatea traseelor acestor căi rutiere, precum şi a întregii regiuni. Creşterea şi concentrarea populaţiei judeţului nostru în Zona Metropolitană, concomitent cu depopularea localităţilor rurale îndepărtate de centrele urbane, implică regândirea priorităţilor de dezvoltare nu numai a infrastructurii de transport, ci şi a celei educaţionale, sanitare, culturale.

Conform legislaţiei electorale, numărul de consilieri locali se stabileşte ţinând cont de numărul populaţiei după domiciliu (cărţile de identitate), dar oare cum vor reacţiona autorităţile din Miroslava când populaţia lor rezidentă depăşeşte ca efectiv populaţia după domiciliu? Dar oraşele judeţului Iaşi care au populaţia rezidentă mai mică decât a comunelor din jurul municipiului Iaşi, vor accepta să-şi diminuez numărul de consilieri locali în funcţie de datele de la RPL runda 2021? Se va modifica legislaţia electorală în lumina datelor de la recensământul populaţiei şi locuinţelor, dar organizarea administrativ-teritorială a ţării?

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi