Chişinău, Iaşi, Sibiu

La fel cum orice drum lung începe cu o pauză, în Republica Moldova orice perioadă îndelungată de inactivitate nu poate fi considerată reuşită atât timp cât nu este încununată de o vacanţă.

La trei luni după alegerile parlamentare care nu au dat nici un câştigător, situaţia politică de la Chişinău este în continuare incertă, negocierile pentru crearea unei majorităţi de guvernare fiind inexistente oficial, iar Legislativul a rămas în continuare neconvocat şi, prin urmare, fără posibilitatea de a putea fi stabilită o conducere. Socialiştii lui Dodon şi "democraţii" oligarhului Plahotniuc au intrat într-un joc de aşteptare viclean, calibrându-şi eforturile pentru potenţialele alegeri anticipate, iar opoziţia pro-europeană (blocul electoral ACUM), în lipsa unor parteneri de dialog şi negociere, a intrat şi ea, încetul cu încetul, în amorţire. În aceste condiţii, generoasa perioadă de 2 săptămâni de vacanţă în care peste Prut doar iarba şi preţurile ce au mai crescut a venit cum nu se putea mai firesc. Rând pe rând moldovenii au sărbătorit Paştele, Paştele Blajinilor şi, la sfârşit, glorioasa zi de 9 Mai.

Este bine de ştiut că peste Prut, dacă există un eveniment care să scoată în evidenţă divizarea societăţii, acesta este sărbătorirea zilei de 9 Mai. Sub oblăduirea comunistă, 9 Mai a însemnat în Republica Moldova doar Ziua Victoriei sovietice. Marşurile şi mitingurile veteranilor de război, oamenilor muncii şi tinerilor studioşi, făcute trăgând cu ochiul la parada militară de la Moscova, proslăveau eroismul luptelor duse de glorioasa armată rusă împotriva naziştilor germani şi "faşîştilor" români. Însă după 2009, odată cu izgonirea de la putere a comuniştilor lui Voronin, basarabenii au început să sărbătorească şi ei liber pe 9 Mai Ziua Europei, asemenea tuturor cetăţenilor europeni. Acest lucru a fost imediat perceput drept un afront de către nostalgicii vremurilor sovietice drept pentru care la Chişinău ziua de 9 Mai s-a transformat într-un motiv de îmbrânceli în societate în încercarea de a arăta ostentativ că eşti pro-european sau rusofil.

Din păcate în ultima perioadă, de când alianţa tacită dintre Igor Dodon şi oligarhul Plahotniuc a îndepărtat pas cu pas Republica Moldova de Uniunea Europeană, ziua de 9 Mai a fost "recucerită" de către vocalii susţinători ai Kremlinului, iar în acest an centrul Chişinăului a fost bântuit din nou doar de marşuri ale veteranilor sovietici şi de concerte grandioase ale artiştilor veniţi special cu această ocazie tocmai din Rusia, în vreme ce Parlamentul Republicii Moldova a celebrat Ziua Europei limitându-se la amplasarea unui "cort informativ" în Parcul Central din capitala de peste Prut.

În timp ce pe 9 Mai la Chişinău se organizau mese populare cu hrişcă, terci ostăşesc şi vodcă, fără a se mai pomeni de Europa, la Sibiu avea loc Consiliul European Informal unde preşedintele Klaus Iohannis îi primea pe şefii de stat sau de guverne din Uniunea Europeană pentru a discuta despre planurile strategice pentru Uniune pentru anii care urmează. Dar din păcate România nu a reuşit până la capăt să fie pe 9 Mai o ţară normală, care pune şi ea umărul la dezvoltarea relaţiilor europene.

Tot pe 9 Mai, dar de data aceasta la Iaşi, mai aproape de Chişinău decât de Sibiu, un domn din sudul ţării condamnat penal pentru corupţie aducea cu arcanul în Piaţa Unirii câteva mii de oameni din toată Moldova care să îi asculte tiradele naţionaliste la adresa Uniunii Europene care este bună doar când dă, nu şi când cere. La fel ca şi Ceauşescu şi Voronin care i-au numit "huligani" pe contestarii sistemelor lor politice, micul lider politic român i-a numit "derbedei" pe oamenii adunaţi de bună voie pentru a-i contesta delirul prin care riscă să îndepărteze România de Uniunea Europeană. Iar fix în momentul în care la Sibiu preşedintele Iohannis era felicitat de către Angela Merkel, cancelarul Germaniei, întâiul teleormănean al ţării, în faţa unei mese inerte de "susţinători", proclama ziua de 9 Mai drept "Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste", mesaj tras la indigo din discursurile lui Putin, Voronin sau Dodon.

Să fie oare doar o stranie coincidenţă de mesaj adresat europenilor simultan de la Iaşi şi de la Chişinău? Uitându-ne la Republica Moldova, la cât de repede şi-a pierdut în doar câţiva ani beneficiile apropierii de Uniunea Europeană din cauza acţiunilor dictate parcă direct de la Kremlin actualilor lideri, corupţi şi iresponsabili, poate că ar fi un lux prea mare să stăm şi să aşteptăm să ne lămurim dacă sunt sau nu simple coincidenţe asemănările din ce în ce mai mari dintre guvernanţii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău. Cel mai sigur şi uşor pas pentru noi ar fi mersul la vot, atât timp cât mai avem acest drept.

Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova