Culisele unui vot amânat: viceprimarul nu a fost ales. Jocurile nu erau făcute complet, plus probleme de legalitate

Cu toate că negocierile între Timoficiuc şi lideri ai PNL Iaşi, reprezentaţi în special de viceprimarul Daniel Juravle, au început la mijlocul lunii noiembrie, consilierii liberali din CL au aflat de această soluţie cu două zile înainte de plenul de ieri. Liberalii au încercat să negocieze şi cu alţi consilieri, dar discuţiile au eşuat. Rodul negocierii era clar: o funcţie de viceprimar în schimbul susţinerii majorităţii în CL, pe modelul deja patentat de fostul vice Cezar Baciu. Dacă ceilalţi consilieri curtaţi de PNL aveau să-şi piardă sprijinul politic al partidului din care fac parte (PSD sau USR) în contextul acceptării unei alianţe cu liberalii, Timofciuc era singurul care nu avea nimic de pierdut, el fiind recent exclus din USR.

Intervenţii de la vârful PNL Iaşi

Din informaţiile ZDI, cel puţin 4 dintre cei 11 consilieri ai PNL nu au agreat varianta Timofciuc – dar, dacă s-ar fi ajuns la vot, surse ZDI spun că aceştia ar fi fost nevoiţi „să treacă peste orgolii”. Cu o zi înainte de şedinţă, situaţia părea ireversibilă: inclusiv şeful PNL Iaşi Alexandru Muraru, care are o relaţie apropiată cu Timofciuc, a intervenit, pe canale neoficiale, în favoarea acestuia.

Ulterior, în calcule au intrat şi cei doi consilieri ai PMP: în ciuda faptului că PMP s-a aliat, zilele trecute, la nivel central, cu USR, aceştia încă susţin PNL în deliberativul ieşean, iar, fără votul lor, Timofciuc nu ar fi putut ajunge viceprimar. Liberalii şi PMP formează, la nivel local, o alianţă în CL încă de la alegerile din 2020, PNL fiind dependent de voturile celor doi consilieri, motiv pentru care membri ai PMP au şi obţinut funcţii, inclusiv pe cea de administrator public al municipiului.

Consilierii PMP au fost cei care au solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind desemnarea viceprimarului, în baza unei înţelegeri prealabile cu liberalii, situaţie la care Răzvan Timofciuc a asistat spectator – reporterul ZDI a observat că, în nicio clipă înainte de retragerea oficială a proiectului (şi nici după), liberalii nu au interacţionat în vreun fel cu Timofciuc în plen, cele două părţi ignorându-se reciproc. În plus, absenţa cabinelor de vot din sala mare a Primăriei (votul pentru viceprimar este secret) constituia o dovadă suplimentară a faptului că liberalii anulaseră negocierea.

Primarul: „Riscăm să avem o propunere pe care s-o picăm”

Ordinea de zi a fost votată la două ore de la începutul şedinţei, în prima parte fiind secţiunea de interpelări. La acel moment, pe surse, deja era publică informaţia că proiectul de hotărâre va fi retras. „Solicitarea grupului PMP este de a retrage proiectul privind alegerea viceprimarului, nu din dorinţa de a face, ştiu eu, alte calcule politice, ci doar din dorinţa de a analiza mai atent, mai bine, mai coerent, mai complet, viitoare nominalizări”, a spus consilierul PMP Florin Briaur în plen, la momentul aprobării ordinii de zi.

Cu mingea ridicată la fileu, primarul Mihai Chirica a luat cuvântul şi a retras proiectul. „Eu nu am avansat nume, propunerea mea de viceprimar era legată de un context general în care ne putem găsi colaborări diverse. (…) Propun retragerea de pe ordinea de zi pentru că mai există un risc pe care nu aş vrea să mi-l asum – să avem o propunere pe care s-o picăm, să nu fie conformă cu voinţa noastră, a majorităţii”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Din informaţiile ZDI, negocierile PNL – Timofciuc au avut avizul iniţial al edilului-şef al Iaşului. Dar, prin retragerea proiectului, Mihai Chirica a evitat o „zâzanie în grupul PNL înainte de finalul anului” şi, în acelaşi timp, nu i-a pus nici pe consilierii PMP într-o situaţie de a vota un viceprimar pe care nu şi-l doreau, după cum ne-a transmis o sursă politică. „Dacă primarul ar fi insistat, cu siguranţă ar fi fost un vot favorabil”, a adăugat aceasta.

Hotărârea urma să fie atacată de prefect

O altă problemă cu desemnarea lui Timofciuc viza chestiuni juridice. Surse ZDI ne-au declarat că prefectul (şeful PSD Iaşi Bogdan Cojocaru) ar fi atacat („fără îndoială”) hotărârea Consiliului Local întrucât Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a identificat în cazul Timofciuc atât un conflict de interese, cât şi o stare de incompatibilitate pe perioada exercitării mandatului de consilier local.

În situaţia primei speţe, există şi o interdicţie de a exercita o funcţie publică pe o perioadă de trei ani. Dar, în acest caz, părerile juriştilor consultaţi de ZDI sunt împărţite, iar momentul aplicării acestei interdicţii (de la rămânerea definitivă a deciziei instanţei sau de la momentul încetării mandatului de consilier local – septembrie 2024) ar presupune o „dezlegare de drept” în cazul lui Timofciuc.

Însă, o acţiune în instanţă a prefectului ar fi suspendat în mod automat şi hotărârea de numire a viceprimarului şi, astfel, s-ar fi instituit un nou blocaj. „Ar fi urmat iar scandaluri timp de o lună-două-trei, iar noi eram în poziţia de a apăra o persoană care, anterior, a avut faţă de noi numai «cuvinte de laudă»”, ne-a mărturisit un liberal.

Speţele ANI ţin de numiri în consilii de administraţie, fără foloase patrimoniale. Răzvan Timofciuc nu a vrut ieri să comenteze situaţia care s-a ivit în plen.

Liberalii încep anul 2024 fără majoritate

Timp de două luni, în CL Iaşi a fost o situaţie atipică: deliberativul are, în mod normal, 27 de membri, dar doi consilieri USR au demisionat în toamnă. Astfel, au fost doar 25 de consilieri în funcţie, iar majoritatea necesară aprobării proiectelor a fost cu 13 voturi. PNL şi PMP numără 13 consilieri: 11 la liberali şi 2 la PMP.

Însă, în ianuarie, alţi doi consilieri USR (supleanţi) vor depune jurământul, astfel că majoritatea va fi din nou cu 14 voturi, iar liberalii şi primarul Mihai Chirica vor avea nevoie de un „vot de aur” pentru a-şi putea impune voinţa în plen în sensul aprobării proiectelor de hotărâre. Cum înţelegerea cu Timofciuc a fost anulată, PNL va căuta din nou la PSD sau USR votul salvator, mai ales că, în prima parte a anului, va fi supus la vot şi bugetul pe 2024, un an cu patru sesiuni de alegeri electorale.